Sulfură de sodiu

Identificare
Sulfură de sodiu


Nume IUPAC	Sulfură de sodiu
SMILES [Na+].[Na+].[S-2]
Număr CAS	1313-82-2
PubChem CID	14804
Informații generale
Formulă chimică	Na₂S
Aspect	solid incolor, higroscopic
Masă molară	78,0452 g/mol
Proprietăți
Densitate	1,856 g/cm³
Punct de topire	1.176 °C
Punct de fierbere	12,4 g/100 mL
Solubilitate în apă
12,4 g/100 mL (0 °C) 18,6 g/100 mL (20 °C) 39 g/100 mL (50 °C)
Pericol
Coroziv, Periculos pentru mediu,
Fraze R	R31, R34, R50
Fraze S	(S1/2), S26, S45, S61
Pericol H314, H400, EUH031, H314 : Provoque de graves brûlures de la peau et des lésions oculaires H400 : Très toxique pour les organismes aquatiques EUH031 : Au contact d'un acide, dégage un gaz toxique
NFPA 704
1 3 1
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Sulfura de sodiu este un compus chimic cu formula Na₂S, întâlnită adesea în forma hidratată Na₂S·9H₂O. Este o sare incoloră, solubilă în apă, iar în soluție dă un pH puternic alcalin. Expusă la aerul umed, emană hidrogen sulfurat, un compus gazos cu miros neplăcut, de ouă stricate.

Obținere modificare

La nivel industrial, Na₂S este obținută prin încălzirea termică a sulfatului de sodiu cu carbon (sub formă de cărbune) ca și agent reducător:^[1]

Na₂SO₄ + 2 C → Na₂S + 2 CO₂

În laborator, sarea poate fi preparată prin reducerea sulfului elementar cu sodiu în amoniac anhidru, sau cu sodiu în THF, catalizată de naftalină:^[2]

2 Na + S → Na₂S

Proprietăți chimice modificare

Prin oxidarea sulfurii de sodiu cu peroxid de hidrogen se obține sulfat de sodiu:^[3]

Na₂S + 4 H₂O₂ → 4 H₂O + Na₂SO₄

Prin tratarea cu sulf elementar, se obțin polisulfuri:

2 Na₂S + S₈ → 2 Na₂S₅

Referințe modificare

^ Holleman, A. F.; Wiberg, E. "Inorganic Chemistry" Academic Press: San Diego, 2001. ISBN: 0-12-352651-5.
^ So, J.-H; Boudjouk, P; Hong, Harry H.; Weber, William P. (1992). „Hexamethyldisilathiane”. Inorg. Synth. Inorganic Syntheses. 29: 30. doi:10.1002/9780470132609.ch11. ISBN 978-0-470-13260-9.
^ L. Lange, W. Triebel, "Sulfides, Polysulfides, and Sulfanes" in Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry 2000, Wiley-VCH, Weinheim. doi:10.1002/14356007.a25_443

[1] Holleman, A. F.; Wiberg, E. "Inorganic Chemistry" Academic Press: San Diego, 2001. ISBN: 0-12-352651-5.

[2] So, J.-H; Boudjouk, P; Hong, Harry H.; Weber, William P. (1992). „Hexamethyldisilathiane”. Inorg. Synth. Inorganic Syntheses. 29: 30. doi:10.1002/9780470132609.ch11. ISBN 978-0-470-13260-9.

[3] L. Lange, W. Triebel, "Sulfides, Polysulfides, and Sulfanes" in Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry 2000, Wiley-VCH, Weinheim. doi:10.1002/14356007.a25_443

[1]

[2]

[3]