Tunelul Behringen
Tunelul Behringen (denumit oficial în germană Tunnel Behringen), este situat între Arnstadt și Ilmenau, lângă Behringen, în Turingia. Este alcătuit din două tuneluri lungi de 465 m pentru benzile autostrăzii A 71 Erfurt-Schweinfurt și un al treilea tub pentru noua linie de cale ferată de mare viteză Erfurt–Ebensfeld, care este unică în Germania.
Tunelul Behringen | |
Tunelul Behringen, portalul sudic (2013) | |
Privire de ansamblu | |
---|---|
Nume oficial | Tunnel Behringen |
Statut | în folosință |
Drum | Autostrada A71 |
Localizare | Osterberg lângă Behringen, Turingia, Germania |
Coordonate centru | 50°46′37.9″N 11°0′15.3″E / 50.777194°N 11.004250°E |
Date administrative | |
Deschis | tunelul rutier: 1998 tunelul feroviar: 2017 |
Indicatori tehnici | |
Lungime | 465 m |
Nr. de tuburi | 3 (2 rutiere + 1 feroviar cu linie dublă) |
Număr de benzi | 4 (2 unisens pe tub) |
Strat de acoperire | 31 m |
Poziționare | |
Denumire portal 1 | Portal Nord |
Coordonate P1 | 50° 46′ 45″ N, 11° 0′ 14″ E |
Denumire portal 2 | Portal Sud |
Coordonate P2 | 50° 46′ 30″ N, 11° 0′ 12″ E |
Modifică date / text |
Tunelul traversează pe sub Osterberg, o mică creastă montană împădurită și capătul lui Reinsberge, având un acoperământ între 13 m și 31 m.
În partea de sud urmează imediat tunelurile Alte Burg și Rennsteig, la nord tunelul Schmücke.
Construcția tunelului este prezentată în Muzeul tunelului Niederwillingen.
Tunelul rutier
modificareTunelul de autostradă se găsește la km 92,5 între nodurile Arnstadt-Süd și Stadtilm. Distanța dintre tuburi este de aproximativ 25 m. Fiecare tub are o înălțime de 4,5 m și o lățime de 9,5 m, care este împărțit în două benzi de 3,5 m lățime, benzi de margine de 0,25 m și trotuare de urgență pe ambele părți, largi de 1,0 m. Construcția tunelului a fost realizată mecanic cu excavatoare și beton torcretat conform noii metode austriac de construcție a tunelurilor. Tuburile au fost construite începând de la portalul nordic. Suprafața standard a secțiunii transversale este de 80,5 m², materialul excavat fiind inclus în secțiunile ulterioare ale traseului. Tuburile sunt ventilate natural. Tunelul a fost finalizat în 1998.
Tunelul feroviar
modificareTunelul feroviar cu linie dublă, are lungimea de 463 m, este situat la aproximativ 44 m la vest de tunelul autostrăzii, între kilometrii de traseu 163 și 165. Secțiunea transversală standard a tunelului cu o lățime de maxim 13 m este de 101 m². Tunelul are astfel în secțiune transversală 4,70 m de între șine, care nu este folosită de linia de cale ferată finalizată. Celelalte tuneluri din tronsonul Turingian al liniei de mare viteză au o secțiune transversală redusă la 92 m² pentru o distanță între șini de 4,50 m, care datează de la o modificare a planului din 1998. Nu există o ieșire de urgență.
Tunelul a fost construit în aceeași perioadă și cu aceeași tehnologie ca și pentru autostradă. Începutul lucrărilor la tunel au avut loc pe 7 martie 1997.[1] Pe 22 august 1997, la 1:34 p.m., tunelul a fost simbolic străpuns.[2] Lungimea structurii este de 463 m, acoperământul până la 16 m.[3] Structura a fost nefolosită ani de zile de la finalizare. În vederea punerii în funcțiune a traseului, tunelul s-a dotat cu o cale rigidă care poate fi folosită și de vehiculele rutiere. Punerea în funcțiune pentru trafic regulat a avut loc în cadrul inaugurării traseului dintre Ebensfeld și Erfurt pe 10 decembrie 2017.
Referințe
modificare- ^ de Michael Graf: Tunneldurchschlag im Fleckberg bei Katzhütte, Ostthüringer Zeitung, 6. März 2012 Arhivat în , la Wayback Machine..
- ^ de Leipzig: Flughafen erwartet den ICE. In: Planungsgesellschaft Bahnbau Deutsche Einheit mbH (Hrsg.): Info-Brief, Format:ZDB-ID, Heft 2/1997, 31. August 1997, S. 12.
- ^ de Heinz-Dietrich Könnings, Max John: Bau der längsten Eisenbahntunnel in Deutschland für die NBS zwischen Erfurt und München. In: Tunneltechnologie für die Zukunftsaufgaben in Europa. Balekma-Verlag, Rotterdam 1999, ISBN 90-5809-051-5, S. 83–95.
Vezi și
modificareLegături externe
modificareMateriale media legate de Tunelul Behringen la Wikimedia Commons