Vanuatu
Republica Vanuatu este o țară insulară situată în Oceania. Arhipelagul se află la 1.750 km distanță de Australia.
| Vanuatu | |||||
| Vanuatu Ripablik blong Vanuatu Republic of Vanuatu République du Vanuatu | |||||
| |||||
| Deviză: Let us stand firm in God | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 12.189 km² (locul 162) | ||||
| Apă (%) | 0% | ||||
| Cel mai înalt punct | mont Tabwemasana[*] (1.879 m)  | ||||
| Cel mai jos punct | Oceanul Pacific (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Port Vila | ||||
| Fus orar | UTC+11 | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 16 loc/km² | ||||
| - Estimare 2020 | 300.019 | ||||
| Limbi oficiale | bislama, engleza, franceza | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Republică | ||||
| Președinte | Nikenike Vurobaravu | ||||
| Prim Ministru | Sato Kilman | ||||
| Legislativ | Parlamentul Vanuatului(d) | ||||
| Capitala | Port Vila | ||||
| Istorie | |||||
| Independență | |||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| PIB (nominal) | |||||
| - Total | 971.636.098 de dolar americani[2] | ||||
| Gini | 32,3 | ||||
| IDU | 0,607 | ||||
| Monedă | Vatu (VUV) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | VAN | ||||
| Cod mobil | 451 | ||||
| Prefix telefonic | +678 | ||||
| ISO 3166-2 | VU | ||||
| Domeniu Internet | .vu | ||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Drapelul Vanuatului[*]](/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Vanuatu.svg)
![Stema Vanuatului[*]](/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Vanuatu.svg)
Istorie Modificare
Înainte de sosirea europenilor Modificare
Melanezienii au locuit pe insulele care alcătuiesc în prezent Vanuatu încă din anul 1300 î.Hr.
Sosirea europenilor (1606-1906) Modificare
În anul 1606 a sosit în arhipeleag primul alb: exploratorul portughez Pedro de Queirós. Europenii nu s-au întors decât în 1768, atunci când exploratorul francez Louis Antoine de Bougainville a acostat pe insula Ambae. În iulie-septembrie 1774 insulele au fost explorate de britanicul James Cook, care le-a numit New Hebrides (Noile Hebride).
Era colonială (1906–1980) Modificare
În 1906, Franța și Marea Britanie au început să administreze în comun insulele.
Independența (1980-prezent) Modificare
Noile Hebride, redenumite acum Vanuatu, și-au căpătat independența la 30 iulie 1980, sub prim-ministrul Walter Hadye Lin̄i.
Geografie Modificare
Lanțul de insule care intră în componența acestui stat, situat la nord - est de Noua Caledonie, se întinde pe o distanță de aproximativ 800 km. Cele mai mari dintre cele treisprezece insule principale ale arhipelagului sunt Espiritu Santo (4.900 km²), Malekula (2.023 km²), Efate (923 km²) și Erromango (894 km).[5] În afară de acestea, Vanuatu mai dispune de aproximativ 70 de insule mai mici. Arhipelagul își datorează existența vulcanilor (în vecinătatea sa, au fost descoperite chiar două conuri submarine).
Clima Modificare
Clima este tropicală și subtropicală umedă, cu temperaturi medii multianuale de +27 °C în ianuarie și +23 °C în august. Cantitatea medie multianuală de precipitații este între 1.500 și 2.500 mm.
Patrimoniu mondial UNESCO Modificare
Domeniul șefului de trib Roi Mata a fost înscris în anul 2008 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Vezi și Modificare
Note Modificare
- ^ 2020 National Population and Housing Census - Basic Tables Report, Volume 1, Version 2 (PDF) (în engleză), Vanuatu National Statistics Office[*], accesat în
- ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Raportul Dezvoltării Umane,
- ^ Revista "Atlas", Ed. "Trustul de presă DeAgostini", nr. 134