Victor Gaga
Victor Gaga | |
Date personale | |
---|---|
Născut | |
Decedat | (73 de ani) |
Ocupație | artist vizual[*] |
Activitate | |
Premii | Ordinul național „Pentru Merit” |
Modifică date / text |
Victor Gaga (n. 13 februarie 1930, Periam, județul Timiș – d. 26 iulie 2003, Timișoara) a fost un sculptor român.[1][2] (După alte surse, s-a născut la 13 noiembrie[3] și a decedat la 27 iulie [4])
Paul Gaga, tatăl sculptorului Victor Gaga, a fost unul din cei 11 participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, delegați de satul Pria, comuna Cizer.[5]
Victor Gaga a efectuat studiile la Institutul de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca, unde i-a avut ca profesori pe Kós András, Szervátiusz Jenő, Petre Abrudan și Daniel Popescu[6]. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” (1950-1956) cu superlativul calificativ „magna cum laude”. Ca urmare, a fost propus profesor asistent la institut, dar a refuzat.[7]
A debutat, oficial, în arta sculpturii în 1954, la 24 de ani, cu lucrarea „Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt”, aflată în prezent la Muzeul Militar Național din București[7] și după aceea operele sale au participat la expoziții atât în țară cât și peste hotare. Multe din lucrările sale se află în colecții private în România și peste hotare.[8]
În 1957, în urma restructurării învățământului artistic, profil liceal, a fost înființat Liceul de Artă Plastică Timișoara. Printre profesori s-au numărat Victor Gaga, Julius Podlipny, Gabriel Popa, Romul Nuțiu și Octavian Maxim.[9]
Victor Gaga a cioplit mai ales în lemn, deși a realizat și câteva importante opere în piatră.[10]
Expoziții
modificareDupă debutul la Cluj, în 1954, a participat la saloane oficiale, expoziții colective și de grup: Arad, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași, Lugoj, Ploiești, Reșița, Șimleul Silvaniei, Timișoara, Zalău.[11]
Expoziții internaționale:
- 1957 - Expoziția Festivalului Internațional al Tineretului - Moscova,
- 1974 - a IV-a Trienală Internațională de Desen - Polonia,
- 1977 - Expoziția Internațională de Sculptură în Libertate - Elveția, Expoziția Internațională a Orașelor Înfrățite - Austria,
- 1978 - Expoziția Mail Art - Japonia,
- 1993 - al III-lea Târg Internațional de Artă Contemporană - Ungaria, Expoziție Internațională de Sculptură în Lemn - Germania,
- 1994 - a III-a Bienală Internațională de Desene ale Sculptorilor - Ungaria,
- 1999, Bienala Internațională Dantesca - Italia,
- 2000 - Expoziție Internațională la Csongrád.
Lucrări
modificareArta sa monumentală poate fi admirată în următoarele localități: Căpâlnaș, Guruslău, Lugoj, Moldova Nouă, Stamora Moravița, Reșița, Timișoara[8][11].
Lucrări ale sale se găsesc în muzee din București, Ciucea, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu-Severin, Galați, Lugoj, Oradea, Târgu-Mureș, Timișoara, Zalău, Giessen (Germania), Osetnitca (Polonia). Alte lucrări se găsesc în colecții particulare din Anglia, Austria, Canada, Elveția, Germania, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Norvegia, Olanda, Polonia, România, S.U.A.[11]
- Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt (1954), lucrare achiziționată de Muzeul Militar Național;
- Stâlpul casei (1965),
- Icoană (1971),
- Monumentul de la Guruslău (1976), lucrare de artă în omagiul lui Mihai Viteazul, amplasat în satul Guruslău, Sălaj;
- Ladă de zestre (1977)
- Fântâna Martirilor - Memorialul revoluției, (1991) travertin, amplasată în Timișoara, în scuarul din spatele grădinii de vară a Cinematografului Capitol.[12]
- Bustul lui Corneliu Coposu, dezvelit la 20 mai 2000 în Timișoara [13], în parcul de pe b-dul Corneliu Coposu (între Podul Decebal și Podul Michelangelo). Monumentul a fost ridicat din inițiativa Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, organizația județeană Timiș.[14]
- Efigia Sever Bocu, montată la intrarea în Universitatea de Vest din Timișoara.[15]
- Statuia lui Eftimie Murgu din localitatea Lugoj, Str. Andrei Șaguna.[16]
- Bustul lui Lucian Blaga, dezvelit la 26 mai 2002, în fața școlii ,,Lucian Blaga’’ din Jibou.[17]
- Monumentul Eroilor Neamului, închinat memoriei eroilor ronâni căzuți la datorie in timpul celui de al doilea război mondial 1941-1945, Timișoara.[18]
- Placă comemorativă Sorin Titel, amplasată pe clădirea din str. Mihai Eminescu, nr. 7, Timișoara, casă în care a locuit scriitorul între anii 1964-1971.[19]
- Ana lui Manole, 1969,
- Legenda lui Manole, 1970,
- Duhul câmpiei, 1982 (integrată, aceasta, ulterior, într-o amplă compoziție numită Izvoare, 1987),
- seria Păsări cu variantele:
- Primul zbor, 1969,
- Zbor contrar, 1970,
- Ascensiune 1974,
- Pasărea soarelui, 1978,
- Bufniță, 1981, 1984,
- Răboj, 1989,
- grupajul Clepsidră II, 1984,
- Fântâna clepsidrei, 1984,
- Clepsidră vatră, 1985,
- Fructul clepsidrei, 1987,
Premii și distincții
modificare- 1957 - Premiat la concursul pentru Festivalul Tineretului de la Moscova,[11]
- 1966 - Premiul II de sculptură al U.A.P.[11]
- 1974 - Premiul II la Trienala Internațională de Desen (Polonia)[11]
- 1988 - Medalia de aur la Bienala Internațională Dantesca, Ravena (Italia)[11]
- 1989- Premiul Salonului Național Bienal de Sculptură Mică - Arad[11]
- 1996 - Marele Premiu al Salonului Național de Sculptură Mică[11]
- Prin Hotărârea nr. 91 din 2 iulie 2001 a Consiliului Local al Municipiului Zalău, lui Victor Gaga i s-a conferit titlul de cetățean de onoare al Municipiului Zalău, pentru contribuția deosebită avută la promovarea operei artistice contemporane românești.[20]
Decorații
modificare- Meritul Cultural al României cl. a V-a (1968)[11]
- Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[21]
In memoriam
modificare- Monumentul funerar al sculptorului Victor Gaga a fost realizat de sculptorul Ștefan Călărășanu.[22]
- Pe clădirea UAP Timișoara, unde sculptorul a avut atelierul și a creat mai bine de jumătate de veac, în 2005 a fost amplasată o Placă comemorativă Victor Gaga, în memoria fostului președinte al Filialei din Timișoara a Uniunii Artștilor Plastici.[23]
Note
modificare- ^ Calendarul personalităților din Banatul istoric: 13 februarie[nefuncțională]
- ^ Istoricul zilei 26 iulie
- ^ Radio românia Cultural - Arhiva Aniversări
- ^ „Fișa primăriei comunei Periam”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Pria - 530 de ani
- ^ Victor Gaga-escultor[nefuncțională]
- ^ a b „In memoriam: Victor GAGA (sculptor, 13.02.1930 – 26.07.2003)”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Periam”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Liceul de Artă Plastică Timișoara
- ^ Albumul Victor GAGA
- ^ a b c d e f g h i j Victor Gaga ne pregătește o expoziție de desene... în cărbune[nefuncțională]
- ^ „Fântâna Martirilor - Memorialul revoluțtiei”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Colectia de statui a Timisoarei[nefuncțională]
- ^ „Monumentele actuale și pierdute”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Renasterea banateana - Stiri[nefuncțională]
- ^ Statuia lui Eftimie Murgu
- ^ „Scoala gimnaziala "Lucian Blaga" - Jibou”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Monumentul Eroilor Neamului[nefuncțională – arhivă]
- ^ Timișoara - Placă comemorativă Sorin Titel
- ^ Consiliul local Zalău - Hotarârile Consiliului Local[nefuncțională]
- ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, d) 8.
- ^ „Nostalgie după La Belle Epoque”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Timișoara - Placă comemorativă Victor Gaga
Bibliografie
modificare- Horia Medeleanu: Universul sculptorului Victor Gaga, în revista “Arca” nr. 4-5-6, 1997, p. 46.
- Tincuța Chira: Victor Gaga - nume de rezonanță națională în sculptura românească, în Magazin Sălăjean. an 4, Nr. 31(676), 15 febr. 2000, p. 2
- Diana Florescu: Victor Gaga un sculptor cu o operă de o tulburătoare originalitate, în Magazin Sălăjean 150 (1044), 6 aug. 2001, p. 2
- Lăptoiu Negoiță: Sculptorul Victor Gaga - portretist, în Steaua, 2002, 53, nr. 10, p. 76-77.
- Victor Gaga – suflu arhaic și modernitate (album care conține lucrările artistului), Ediție îngrijită de Sorina Jecza-Ianovici, Fundația Interart TRIADE, Timișoara, 2004 (apărut 2005) în colecția „Maeștrii Timișoarei”, limba română, format: 24,5 x 25,5 cm, 132 pagini, ilustrații alb-negru și color, ISBN 973-86339-4-X.
- Sălaj - Oameni și opere Biblioteca Județeană "I.S. Bădescu" Sălaj, Colecția Dicționarele XXI, 2011
Legături externe
modificareReportaj
- In memoriam - Vineri, 13 februarie 2015, se împlinesc 85 de ani de la nașterea sculptorului Victor GAGA – personalitate marcantă a culturii și artei românești, un om cu un spirit luminos, pe cât de dinamic și de entuziast, pe atât de generos Arhivat în , la Wayback Machine., magazinsalajean.ro (Autor: Prof. Marin Ștefan).