Fluture de mătase

Acest articol se referă la o insectă. Pentru un roman, vedeți Viermele de mătase.

Clasificare științifică
Fluture de mătase
Imago
Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Animalia
Subregn	Eumetazoa
Infraregn	Protostomia
Încrengătură	Arthropoda
Subîncrengătură	Hexapoda
Clasă	Insecta
Subclasă	Pterygota
Infraclasă	Neoptera
Supraordin	Endopterygota
Ordin	Lepidoptera
Subordin	Glossata
Infraordin	Heteroneura
Suprafamilie	Bombycoidea
Familie	Bombycidae
Subfamilie	Bombycinae
Gen	Bombyx
Nume binomial
Bombyx mori^[1]
L.f., 1758
Modifică date / text

Bombyx mori, cunoscut ca fluturele de mătase, este o specie domestică de fluture din familia Bombycidae, ordinul Lepidoptera. Are multe varietăți și rase. Este strâns înrudit cu specia Bombyx mandarina, o specie sălbatică cu care poate genera hibrizi^{[Nota 1]} și care trăiește încă în sălbăticie în țări precum China și Japonia, precum și pe Peninsula Coreeană.

Specia are importanță economică, larva, cunoscută sub denumirea de vierme de mătase, fiind producătoare de mătase naturală. Ramura economică care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase se numește sericicultură.

Hrana preferată a larvelor sunt frunzele de dud alb, însă ele pot să mănânce și cu alte specii de dud. După milenii de selecție artificială, B. mori a devenit o specie domestică, incapabilă de a se reproduce fără intervenția omului.

Istoric

Sericultura, creșterea viermilor de mătase cu scopul de a obține fibre de mătase, a început să fie practicată în China^[2] cel puțin 5.000 de ani în urmă, de unde s-a răspândit în India, Coreea, Japonia și țările Occidentului. Analiza arheologică a fibrelor de mătase, descoperite în siturile arheologice ale civilizației de pe Valea Indului și datate 2450–2000 î.C., arată că mătasea ar fi fost larg folosită în Asia de Sud.^[3]^[4]

Cu toate că strămoșul sălbatic al fluturelui domesticit este răspândit pe un teritoriu vast, de la India de nord până la China de nord, Coreea, Japonia și orientul îndepărtat al Rusiei, fluturele domestic provine anume de la populația chineză.^[5]^[6]

Tipuri

După numărul de generații care se produc timp de un an (voltinism), fluturii de mătase se pot categorisi în trei grupe. Ouăle fluturilor univoltinilor se fertilizează doar după o perioadă de hibernare (diapauză) la temperaturi scăzute, producându-se o singură generație pe an. Fluturii bivoltini produc două tipuri de ouă, în funcție de lungimea zilei, temperatură etc. -- ouăle depuse de fluturii din generația de primăvară se dezvoltă fără diapauză și dau naștere încă unei generații în același an, iar incubarea ouălor depuse toamna nu va începe până la primăvara anului următor. Fluturi polivoltini depune doar ouă care nu intră în diapauză, producându-se până la opt generații într-un an.^[7]

Ciclu vital

Bombyx mori este o insectă cu metamorfoză completă, având un ciclu evolutiv tipic cu 4 stadii: ou, larvă (omidă), crisalidă și fluture. Viața de adult are o durată de 10 zile. Femela depune ouă foarte mici, din care ies larve. În timpul procesului de metamorfoză spre stadiul de crisalidă, larvele speciei produc coconi („gogoșile” de mătase naturală).

Genetică

Bombyx mori este unul din organismele cele mai studiate din punct de vedere biologic, el permițând, între altele, verificarea legilor eredității ale lui Mendel (1906 d.C.) și descoperirea feromonilor. Genetica acestei insecte a fost bine studiată, iar în ultimii ani genomul său a fost secvențiat în întregime,^[8]^[9] informațiile fiind depuse într-o bază de date numită „SilkDB”^[10] la care accesul este liber.

Genomul fluturelui de mătase este de aproximativ 530 Mb (530 x 10⁶ perechi de baze) organizat în 28 de cromozomi și conține 14.623 de gene.^[11]

Note

^ Deși Bombyx mandarina și Bombyx mori se clasifică ca specii diferite, încrucișarea lor produce hibrizi fertili (Shen, 2011, p. 1791).

Referințe

^ Integrated Taxonomic Information System, 13 iunie 1996, accesat în 22 octombrie 2013
^ E. J. W. Barber (1992). Prehistoric Textiles: the Development of Cloth in the Neolithic and Bronze Ages with Special Reference to the Aegean. Princeton University Press. p. 31. ISBN 978-0-691-00224-8.
^ GOOD, I. L., et al. "New Evidence for Early Silk in the Indus Civilization." Archaeometry, vol. 51, no. 3, June 2009, pp. 457-466. EBSCOhost, doi:10.1111/j.1475-4754.2008.00454.x.
^ Vainker, Shelagh (2004). Chinese Silk: A Cultural History. Rutgers University Press. p. 20. ISBN 0813534461.
^ K. P. Arunkumar; Muralidhar Metta; J. Nagaraju (2006). „Molecular phylogeny of silkmoths reveals the origin of domesticated silkmoth, Bombyx mori from Chinese Bombyx mandarina and paternal inheritance of Antheraea proylei mitochondrial DNA” (PDF). Molecular Phylogenetics and Evolution. 40 (2): 419–427. doi:10.1016/j.ympev.2006.02.023. PMID 16644243.
^ Hideaki Maekawa; Naoko Takada; Kenichi Mikitani; Teru Ogura; Naoko Miyajima; Haruhiko Fujiwara; Masahiko Kobayashi; Osamu Ninaki (1988). „Nucleolus organizers in the wild silkworm Bombyx mandarina and the domesticated silkworm B. mori” (PDF). Chromosoma. 96 (4): 263–269. doi:10.1007/BF00286912. ^{[nefuncțională]}
^ en Hasegawa, Kinsaku. „Studies on the Voltinism in the Silkworm, Bombyx mori L., with Special Reference to the Organs Concerning Determination of Voltinism (A Preliminary Note)”. Proceedings of the Japan Academy. 27 (10): 667–671. doi:10.2183/pjab1945.27.667. |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ Xia Q, Zhou Z, Lu C, Cheng D, Dai F, Li B, Zhao P, Zha X, Cheng T, Chai C, et al.: A draft sequence for the genome of the domesticated silkworm (Bombyx mori). Science 2004, 306:1937-1940.
^ Mita K, Kasahara M, Sasaki S, Nagayasu Y, Yamada T, Kanamori H, Namiki N, Kitagawa M, Yamashita H, Yasukochi Y, et al.: The genome sequence of silkworm, Bombyx mori. DNA Res 2004, 11:27-35.
^ Wang J, Xia Q, He X, Dai M, Ruan J, Chen J, Yu G, Yuan H, Hu Y, Li R, et al.: SilkDB: a knowledgebase for silkworm biology and genomics. Nucleic Acids Res 2005, 33:D399-402.
^ SilkDB - About the Silkworm Genome Database Arhivat în 7 septembrie 2009, la Wayback Machine., accesat la 12 aprilie 2011.

Bibliografie

Yu, Hong-Song (2011). Yi-Hong Shen, Gang-Xiang Yuan, Yong-Gang Hu, Hong-En Xu, Zhong-Huai Xiang, Ze Zhang. „Evidence of Selection at Melanin Synthesis Pathway Loci during Silkworm Domestication”. Molecular Biology and Evolution. 28 (6): 1785–1799. doi:10.1093/molbev/msr002.

Legături externe

Materiale media legate de Fluture de mătase la Wikimedia Commons
ro Creșterea viermilor de mătase: Despre viermii de mătase
en SilkDB Arhivat în 27 octombrie 2010, la Wayback Machine.: bază de date privind genetica fluturelui de mătase

Acest articol despre o specie a ordinului Lepidoptera este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

[2] Deși Bombyx mandarina și Bombyx mori se clasifică ca specii diferite, încrucișarea lor produce hibrizi fertili (Shen, 2011, p. 1791).

[47e24646c02a5134bac6e95dda95cbcb-1] Integrated Taxonomic Information System, 13 iunie 1996, accesat în 22 octombrie 2013

[3] E. J. W. Barber (1992). Prehistoric Textiles: the Development of Cloth in the Neolithic and Bronze Ages with Special Reference to the Aegean. Princeton University Press. p. 31. ISBN 978-0-691-00224-8.

[4] GOOD, I. L., et al. "New Evidence for Early Silk in the Indus Civilization." Archaeometry, vol. 51, no. 3, June 2009, pp. 457-466. EBSCOhost, doi:10.1111/j.1475-4754.2008.00454.x.

[5] Vainker, Shelagh (2004). Chinese Silk: A Cultural History. Rutgers University Press. p. 20. ISBN 0813534461.

[6] K. P. Arunkumar; Muralidhar Metta; J. Nagaraju (2006). „Molecular phylogeny of silkmoths reveals the origin of domesticated silkmoth, Bombyx mori from Chinese Bombyx mandarina and paternal inheritance of Antheraea proylei mitochondrial DNA” (PDF). Molecular Phylogenetics and Evolution. 40 (2): 419–427. doi:10.1016/j.ympev.2006.02.023. PMID 16644243.

[Maekawa_et_al_1988-7] Hideaki Maekawa; Naoko Takada; Kenichi Mikitani; Teru Ogura; Naoko Miyajima; Haruhiko Fujiwara; Masahiko Kobayashi; Osamu Ninaki (1988). „Nucleolus organizers in the wild silkworm Bombyx mandarina and the domesticated silkworm B. mori” (PDF). Chromosoma. 96 (4): 263–269. doi:10.1007/BF00286912. ^{[nefuncțională]}

[8] Hasegawa, Kinsaku. „Studies on the Voltinism in the Silkworm, Bombyx mori L., with Special Reference to the Organs Concerning Determination of Voltinism (A Preliminary Note)”. Proceedings of the Japan Academy. 27 (10): 667–671. doi:10.2183/pjab1945.27.667. |access-date= necesită |url= (ajutor)

[9] Xia Q, Zhou Z, Lu C, Cheng D, Dai F, Li B, Zhao P, Zha X, Cheng T, Chai C, et al.: A draft sequence for the genome of the domesticated silkworm (Bombyx mori). Science 2004, 306:1937-1940.

[10] Mita K, Kasahara M, Sasaki S, Nagayasu Y, Yamada T, Kanamori H, Namiki N, Kitagawa M, Yamashita H, Yasukochi Y, et al.: The genome sequence of silkworm, Bombyx mori. DNA Res 2004, 11:27-35.

[11] Wang J, Xia Q, He X, Dai M, Ruan J, Chen J, Yu G, Yuan H, Hu Y, Li R, et al.: SilkDB: a knowledgebase for silkworm biology and genomics. Nucleic Acids Res 2005, 33:D399-402.

[12] SilkDB - About the Silkworm Genome Database Arhivat în 7 septembrie 2009, la Wayback Machine., accesat la 12 aprilie 2011.

[1]

[Nota 1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]