Municipium Virunum a fost un oraș roman aflat în apropiere de actuala comună Maria Saal, în Carintia, din Austria.

Virunum
—  așezare umană, sit arheologic și proprietate culturală[*][1]  —

Map
Virunum (Austria)
Poziția geografică în Austria
Coordonate: 46°41′57″N 14°21′54″E ({{PAGENAME}}) / 46.6992°N 14.365°E

Țară Austria
Land al Austriei Carintia
District al AustrieiBezirk Klagenfurt-Land[*][[Bezirk Klagenfurt-Land (district of Austria)|​]]
Comună-târg[*] Maria Saal[*][[Maria Saal (municipality in Klagenfurt-Land District, Carinthia, Austria)|​]]

Fus orarUTC+1

Prezență online

Istorie modificare

 
Un relief funerar antic, atașat la biserica de la Maria Saal.

După anexarea regatului celtic din Noricum la Imperiul Roman, în timpul cuceririi romane a Reției și arcului alpin, în jurul anului 15 î.Hr., municipiul a fost fondat în timpul împăratului Claudius (din 41 până în 54). Pliniu cel Bătrân îl citează în enumerarea sa a orașelor din Noricum.[2] Pe măsură ce a devenit o provincie romană, Virunum a înlocuit colonia norică de la Magdalensberg ca nouă capitală. De la mijlocul secolului I î.Hr., împăratul a început construcția drumului roman transalpin care lega Marea Adriatică de Dunăre, trecere strategică între Italia și Noricum care alimenta parte din metalul necesar armatei romane.

Virunum a fost sediul procuratorului provinciei până în timpul războaielor marcomane, în secolul al II-lea. Sub Dioclețian, Noricum a fost divizat, orașul Virunum devenind capitala provinciei Noricum Meridional, partea de sud, mai muntoasă. Un sediu episcopal la Virunum este atestat din 343. Se cunosc puține lucruri despre declinul orașului în cursul Antichității Târzii. În epoca sfântului Severin de Noricum, în secolul al V-lea, descrisă de biograful său Eugippius, mitropolitul provinciei Noricum Meridional avea reședința la Teurnia, aproape de actualul oraș Spittal an der Drau.

Note modificare

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Pliniu cel Bătrân, Istoriile naturale, cartea III, 27

Bibliografie modificare

  • fr Elisabeth Bouley, L'éducation éphébique et la formation de la juventus d'après quelques documents des provinces balkaniques et danubiennes, dans Histoire, espaces et marges de l'Antiquité : hommages à Monique Clavel-Lévêque, t. 1, Besançon, Institut des Sciences et Techniques de l'Antiquité, coll. « ISTA » (No 890), 2003, pp. 195-208.

Legături externe modificare