Wikipedia

Wikipedia:Pagini de șters/Claudiu L. Ionescu

< Wikipedia:Pagini de șters

Claudiu L. Ionescu

modificare

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Ștergerea a fost propusă la 14 februarie 2014. Discuția s-a încheiat la 19 februarie 2014 și rezultatul a fost: Redenumire. Aceasta este o arhivă; vă rugăm să nu mai adăugați mesaje în ea.

Justificare: Arhitect tânăr, pare să fi realizat un proiect care a produs ceva ecou, dar ramâne de stabilit dacă acest proiect îi conferă notabilitate. Silenzio (discuție) 14 februarie 2014 02:57 (EET)[răspunde]

De ce este un subiect notabil: Proiectele pe care tânărul arhitect le-a realizat, fie singur, fie în colaborare cu arhitectul Dorin Ștefan sunt de cea mai mare notorietate în domeniu și este de maximă importanță la nivel de breaslă. Arhitectul este foarte apreciat, dovadă fiind faptul că a fost deja publicat în peste 10 reviste de specialitate din strainătate (B1 Magazine - Tailanda, Glocal Magazine - Mexic, Jet Magazine - Hong Kong, Wired Magazine - Anglia, etc.), din Romania (Igloo și Zeppelin) și din online (peste 100 de website-uri). Consider ca aprecierea adevăratelor talente, dovedite la nivel mondial, este de maximă importanță enciclopedică și notorietatea confirmată în domeniul arhitecturii a tânărului arhitect nu se poate contesta. Premiul pe care acesta l-a obținut în Taiwan este considerat de către breaslă ca fiind cel mai important premiu câștigat vreodată de arhitecții români, iar muzeul digital este o premieră mondială. Vă mulțumesc! Architect info

Comentariu: Atenție, ați folosit de două ori cuvântul notorietate. Nu confundați notorietatea cu notabilitatea. Cele bune,--Silenzio (discuție) 14 februarie 2014 03:54 (EET)[răspunde]
Comentariu: Vă rog să mă scuzați. Trebuie să corectez sau se subînțelege că a fost o eroare de exprimare? O zi buna și vă mulțumesc pentru sesizare! Fără glumă sau sarcasm, mă bucur să văd ca acest site este atât de atent monitorizat. Architect info 14 februarie 2014 11:09 (EET)[răspunde]
Comentariu: Vă rog să vă argumentați afirmațiile, este o discuție deschisă. Dacă personajul este încă în viață se numește că își face auto-reclamă? Dacă este tânăr înseamnă că e debutant? Văd o mulțime de exemple deja prezente pe wikipedia care să vă contrazică iar notabilitatea unui personaj într-un domeniu sau altul nu e dată de vârstă sau de faptul că e sau nu în viață. Prezența lui Claudiu Ionescu în mediul de arhitectură internațional nu poate să-l conteste nimeni ca fiind unul cu adevărat notabil. A creat primul muzeu digital din lume la vârsta de 27 de ani la fel cum en:Taylor Wilson a făcut un reactor nuclear la vâsta de 14 ani. Fiecare este la fel de cunoscut în domeniul său și realizările lor sunt de maximă notabilitate. Se poate ca fotbaliști de mâna a 3-a sau alte personaje de care n-a auzit nimeni să fie incluși într-o lista wikipedia și un personaj care se dovedește a fi de maximă notabilitate în domeniul său să fie propus spre ștergere fără argumente? Apelez la decența unor standarde dacă despre notabilitate este vorba. O zi bună! Architect info 14 februarie 2014 12:41 (EET)[răspunde]
  • Pastreaza Referinte din plin, proiectul e notabil iar referintele asociaza numele de fiecare data, impreuna cu declaratii legate de concept. Pentru autorul articolului: ar fi util un capitol dedicat realizarii principale si un castig wikipedia daca detineti o galerie de imagini reprezentative pe care o puteti dona proiectului. WallachiaN 14 februarie 2014 12:35 (EET)[răspunde]
Comentariu: Sigur că se pot pune la dispoziție imagini. Architect info 14 februarie 2014 12:42 (EET)[răspunde]
Comentariu: Notabilitatea este condiționată de surse independente și de specialiști care dezbat subiectul, nu de vârstă, de culoare, de orientare sexuală sau de mai știu eu ce. Sursele prezentate în articol vorbesc despre proiect, nu despre subiect. Subiectul acestui articol nu este prezentat în detaliu în surse independente. Repet acest aspect, deoarece observ din nou interpretări eronate a politicii notabilității. Edison o fi inventat prima chestie la 21 de ani, dar nu a devenit notabil la 21 de ani, ci a confirmat după cu alte invenții și cu o întreagă carieră. --Silenzio (discuție) 15 februarie 2014 00:11 (EET)[răspunde]
Atunci, românul nostru, Ionuț Budișteanu, nu a devenit notabil la 19 ani? --KeshetSven (talk) 15 februarie 2014 01:09 (EET)[răspunde]
Vă rog, să prezentați surse despre subiectul discuției de față. Nu mă interesează alți români sau americani, prezentați mai sus. Nu mă interesează fotbaliști, scriitori sau alte genii. Aici discutăm despre Claudiu L. Ionescu. Cele bune, --Silenzio (discuție) 15 februarie 2014 05:07 (EET)[răspunde]
Comentariu: Mă adresez tot respectul care se impune unei astfel de discuții. Noi dorim aici să promovăm persoane care au confirmat, chiar și la vârste fragede, că sunt valori în domeniul lor de activitate. Dacă mai e nevoie de încă o demonstrare a notabilității subiectului și faptul că anume terți, specialiști în domeniu, îi recunosc notabilitatea: [Link - Claudiu Ionescu] a fost selectat pentru a susține o conferință internațională alături de alți oameni notabili din domeniul arhitecturii la IEGIS în aprilie. La această conferință participanții vor trebui să plătească câteva sute de euro pentru a-l putea asculta. Vă mulțumesc din nou și sper să încheiăm aceste dispute copilărești, aflate departe de o discuție analitică, pragmatică și argumentată. O zi bună! - Architect info 15 februarie 2014 02:53 (EET)[răspunde]
Vă asigur că noi nu dorim să promovăm valori, noi prezentăm valori certificate de specialiști. Linkul prezentat nu prezintă o sursă de încredere. Îmi pare rău. Wikipedia se vrea o enciclopedie, iar ca orice enciclopedie se dorește prezentarea valorilor, dar aici nu este o trambulină de lansare a posibilelor valori. --Silenzio (discuție) 15 februarie 2014 05:27 (EET)[răspunde]

Comentariu Discutiile despre stergere nu trebuie sa va descurajeze. Continuati cu articolul, notabilitatea poate doar sa creasca in timp si pagina poate fi recuperata in orice moment, in cazul in care consensul va fi ca subiectul nu face obiectul unei enciclopedii. Personal mi-am exprimat argumentele si le consider in continuare solide si valide, referintele alatura numele arhitectului si declaratiile acestuia, celelalte proiecte premiate international beneficiaza de o larga mediatizare care aminteste specific echipa DSBA drept castigatoare, echipa din care face parte subiectul si asupra caruia se rasfrang premiile si drepturile conexe in mod implicit. O tema biografica wikipedia nu este conditionata de existenta materialelor independente exclusiv biografice; apelam la completare prin verificarea incrucisata a mai multor surse uneori primare, alteori secundare, in cazul acesta profilul subiectului din baza de date a echipei castigatoare, linkul prezentat mai devreme care eronat a fost catalogat ca nu prezinta sursa de incredere, de vreme ce este unul independent si specializat al unei conferinte internationale pe teme de arhitectura, sub egida ABPlus Events si Ordinului Arhitectilor din Romania, nu este blog, facebook, nu este al subiectului si nici al echipei din care face/a facut parte acesta. Sunt multe de adaugat dar e preferabil sa o facem in cadrul articolului: cu cat mai bun cu atat mai bine de vreme ce se va sustine el insusi prin referinte. WallachiaN 15 februarie 2014 11:54 (EET). PS Nu este relevant sa facem referire la alte articole dar am sa fac referire la ideea din spatele unora. Jucatori de fotbal din diverse divizii inferioare beneficiaza de articole fara a fi facut altceva notabil decat apartenenta temporara la un club si fara a beneficia de surse independente care sa abordeze in detaliu activitatea lor, in virtutea politicii wikipedia. Aceeasi politica se aplica aici cu ceva plusuri substantiale.[răspunde]

J`adore, despre fotbaliști au fost discuții interminabile. Dacă doriți să mai deschideți una, vă rog, să o faceți la Proiect:Fotbal. Realitatea este că e mai ușor pentru cineva care practică fotbalul la cel mai înalt nivel să devină notabil, decât îi este unui arhitect, care, poate, activează la nivele înalte. Despre fotbalist presa și specialiștii în fotbal vorbesc, despre arhitecți, scriitori, oameni de cultură etc, însă, nu. Aceștia nu reprezintă interesul marii mase, deci nu sunt destul de comerciali, nu crează audiență. Cele bune,--Silenzio (discuție) 16 februarie 2014 03:15 (EET)[răspunde]
Comentariu: Clădirea de la Pecica nu este mediatizată datorită valorii arhitecturale, ci datorită conceptului digital, iar în concretizarea acestui concept sunt convins că stă o întreagă echipă, nu doar arhitectul. Rămân la opinia că arhitectul trebuie să confirme, iar în acest moment caută căi de a se promova și în scop comercial.--Silenzio (discuție) 16 februarie 2014 03:31 (EET)[răspunde]
Comentariu: Din nou vă rog să îmi scuzați intervenția. Să spui despre clădirea respectivă că nu este mediatizată datorită valorii arhitecturale este una dintre cele mai clare exemple de rea intenție și cunoștiințe limitate în domeniul arhitecturii. Să apari pe site-uri de specialitate la cel mai înalt nivel, gen: archdaily.com, admagazine.ru (Architectural digest din Rusia), etc., plus să apari pe copertele unor reviste și albume de arhitectură internaționale și un user rău intenționat să te judece fără a avea măcar minimul de cunoștiințe în domeniu e strigător la cer. În altă ordine de idei, evident că d-l Claudiu Ionescu nu a lucrat individual la clădire și că a fost o întreagă echipă în spate, cum la fel nici doctorii nu operează singuri, ci au în spate asistente și tot felul de personal auxiliar care să-i ajute să ducă la bun sfârșit o operație. Arhitecții trebuie să aibe imaginea de ansamblu și să coordoneze fiecare specialitate pentru a-si concretiza ideea inițială, într-un obiect cel puțin funcțional. Dacă vorbim de arhitectură ca și una dintre cele 7 arte, cum avem de-a face în cazul de față, clădirea muzeului digital își depășește caracterul pur funțional, ajungând un obiect de arhtectură. Un muzeu strict digital se putea face în orice clădire simplă. Vă rog să verificați site-urile mai sus menționate și ve-ți vedea că nici o clădire de acolo nu este o clădire pur funțională, ci are o valoare arhitecturală foarte mare altfel nu se publică. Site-ul IEGIS, fiind susținut de Ordinul Arhitecților din România, afirmă foarte clar notabilitatea personajelor de acolo. Însuși președintele ordinului va fi unul dintre speakeri pentru a confirma seriozitatea evenimentului internațional. Încă o dată, Claudiu Ionescu este un personaj notabil în arhitectură, iar orice tentativă de a-l suspecta de alte lucruri e pură necunoaștere sau răutate.
Discutând despre cineva care dorește să-și facă "reclamă" din wikipedia, vă rog să verificați câți arhitecți, doctori, oameni de știință, etc. își iau clienții de aici. Pot să vă confirm că toți cei prezenți deja în lista arhitecților notabili, care au inclusiv website-ul firmei prezent în lista de referințe, nu au primit și nu vor primi niciodată clienți de aici. E ca și cum ai spune că medicul cercetător de la Cluj care a inventat anul trecut sângele artificial își atrage viitorii pacienți de pe wikipedia sau cum un inginer folosește wikipedia drept marketing. Din nou, trebuie să fii în domeniu să înțelegi că o profesie de genul acestora nu se promovează. Arhitectura nu e o marcă de pantofi sau un suc. Nu confundați comerțul cu știința făuririi. O zi bună! Architect info 16 februarie 2014 16:29 (EET)[răspunde]
Din păcate, mai sus, văd, în continuare un refuz de a prezenta surse independente despre subiect, mă repet, despre subiect, Claudiu L. Ionescu, dar văd atacuri la persoană: pură necunoaștere sau răutate. Spre cunoașterea dumneavoastră sunt manager de proiecte în construcții din 2001, iar până în prezent am acționat în patru țări ale lumii, cu valori de investiție de miliarde de dolari. Cele bune, --Silenzio (discuție) 16 februarie 2014 18:21 (EET)[răspunde]
Nu este nici pe aproape un refuz de a prezenta surse independente despre subiect precum se poate observa mai jos și vedeți greșit atacurile la persoană. Nu contestă nimeni abilitățile dumneavoastră pe care susțineți că le aveți în domeniul project managementului, dar sincer la arhitectură nu vă pricepeți. Vorbim ca de matematică și fizică, legate dar diferite. Nu văd alte motive logice pentru care să rămâneți un vehement susținător al ștergerii contului atâta timp cât diverse persoane vă prezintă toate argumentele necesare unei validări a notabilității subiectului în domeniu. Architect info 16 februarie 2014 21:26 (EET)[răspunde]
"Despre fotbalist presa si specialistii in fotbal vorbesc dar despre arhtecti, scriitori, oameni de cultura, etc. nu". Vreti sa imi explicati (dar nu trimitandu-ma iar la proiectul de fotbal neintelegand poate ideea la care am facut apel; si despre care discutii am stiinta suficienta), asadar, vreti sa imi explicati de ce ar trebui sa vorbeasca specialistii din fotbal despre arhitecti, scriitori, etc.? E indoielnic sa fi gresit si sa fi vrut a spune ca specialistii din domeniu, respectiv arhitectura de vreme ce tocmai ati respins unul dintre site-urile lor. Admitand prin reducere la absurd judecata de valoare ca Centrul de Vizitare e mediatizat din alte motive decat arhitecturale, referintele (presa aceea care dedica putin spatiu acestui domeniu) vorbesc despre arhitectura si autor ceea ce e de necontestat si important pentru noi ca evaluatori ai unei enciclopedii. E binevenit faptul ca apreciati munca de echipa, astfel aveti o mai buna perceptie a ideii de mai sus: echipa de divizia secunda atrage, conform politicii wiki, articole (ciot) membrilor sai care, nu de putine ori, sunt doar statistici in arhivele de presa; castigatorii de diverse premii, in echipa sau separat, primesc recunoasterea wiki a notabilitatii implicite. Iar subiectul, a castigat premii cu echipa si are realizari sustinute de referinte, conform politicii wikipedia criteriile sunt indeplinite. Ca vrea sa se promoveze? Habar n-am, nici nu ma intereseaza prea tare, probabil ca da, e ca si o autopropunere pentru vreo functie wikipedia, de pilda. Dar asta nu descalifica si nici nu afecteaza dreptul la o evaluare echitabila.
Daca ati deschis o discutie spre lamurirea unor aspecte legate de notabilitate si pastrarea/stergerea articolului, nu e musai sa duceti o cruciada impotriva lui raspunzand tuturor care isi manifesta justetea opiniei. WallachiaN 16 februarie 2014 06:02 (EET)[răspunde]

Articolele din Igloo și Zeppelin, revistele de specialitate cele mai bune din România, se pot găsi download-ând fișierele din link-ul: WeTransfer Link. Dacă se dorește pot pune la dispoziție inclusiv articolele din revistele internaționale dar mă tem că nu va înțelege nimeni articolul în tailandeză, chineză sau alte limbi de genul. Coperta de la B1 Magazine cred că vorbește de la sine: Facebook Link. O zi bună! Architect info 16 februarie 2014 16:59 (EET)[răspunde]

  • Șterge: Din nefericire, discuția deviază, iar în loc de a se concentra pe subiect și pe aducere de surse care prezintă subiectul în detaliu și opinia specialiștilor despre subiect, se fac comparații pe care le tot aud și se fac analize despre cine ce cunoaște. Sursele prezentate în articol prezintă proiectul digital de la Pecica, dar pe baza lor nu se poate scrie un articol detaliat despre arhitect. Și felul cum arată articolul la această oră, confirmă acest lucru. Mai mult de două treimi prezintă proiectul, iar nu subiectul articolului. Cele bune, --Silenzio (discuție) 16 februarie 2014 18:21 (EET)[răspunde]
  • Păstrare: Stimabile Silenzio, v-ați supărat gratuit de la 2 atribute care sunt adevărate, iar acum vă victimizați denigrând subiectul cu o vehemență care întărește și mai mult atributele cu pricina. Urât! Nu se face așa ceva într-o discuție democratică și argumentativă. În mod evident că orice personaj, fie el și Ionuț Budișteanu, Maradona sau Einstein sunt prezentati în articole independente înconjurati de un context. Nimeni nu scrie un articol despre cineva fără un context în care respectiva persoană sa fi făcut ceva (notabil sau nu). În articolele de mai sus, subiectul este prezentat în contextul realizării unui Muzeu Digital și nu numai. S-a terminat cu laudatio-urile de pe vremea răposatului unde în 80% din articole scria Nicolae Ceaușescu, fără ca acesta să fi făcut ceva notabil în domeniu. Dacă articolul independent (susținut de O.A.R.) de pe IEGIS, prezența directă a numelui său pe coperta revistei Zeppelin, B1 Magazine, etc. nu vă clarifică notabilitatea subiectului, înseamnă că ne-am lovit cu toții la cap și că trebuie să ne conformăm unei păreri de ștergere fără argumente obiective rezultate în urma strategiei de victimizare pe care văd că doriți să o întreprindeți. Din nou, urât! Nu se face... Architect info 16 februarie 2014 21:26 (EET)[răspunde]
Domnule, vă rog, să pricepeți, eu nu m-am supărat, dar dumneavoastră insistați făcând aceași greșeală: mă judecați pe mine spunându-mi la ce mă pricep sau nu, în loc să aduceți argumente valide pentru păstrare. Faptul că-mi chestionați mie cunoștințele în domeniu, nu sunt argumente. Dumneavoastră pricepeți ce înseamnă notabilitate? Personal, am îndoieli. Vă asigur că cunosc arhitectură, chiar și arădeană, mai mult decât binevoiți dumneavoastră să acceptați, la această oră. Hăprian, arhitectul catedralei ortodoxe din Arad, este mult, mult mai notabil și încă nu are articol la Wikipedia, de ce l-aș accepta pe al dumneavostră? Iacă, v-am comparat cu un arhitect, nu cu fotbaliști, cum se încearcă a se devia discuția mai sus. --Silenzio (discuție) 16 februarie 2014 22:20 (EET)[răspunde]
Dacă am ajuns să vorbim despre arhitecți locali, care au rămas locali, e clar nivelul la care ne raportăm. Apropo, vă rog sa vă întrebați cunoștiița dacă această catedrala ortodoxă din Arad este realizată după proiectul dânsului sau acesta a fost puternic modificat de către constructor. După o căutare pe Google îmi pare ca fiind o slabă operă de arhitectură în actuala sa stare iar proiectul se pare ca n-a interesat foarte mult constructorii sau urbaniștii. Greșesc? Notabilitatea unui arhitect e dată în 99% din cazuri de clădirile care rămân după el, nu după proiectele foarte bune pe care le ține în sertar. Dacă am ajuns să comparăm subiectul cu arhitecții locali, nu cu arhitecți care au reușit să producă un obiect vizibil pe plan mondial și care au ajuns să fie notabili la nivel de arhitectură globală, cred că suntem pe o pistă greșită. Arhitectul Hăprian mă tem ca n-a ajuns și nu v-a ajunge prea curând acolo, chiar daca a produs o clădire mare. Dacă am fi comparat subiectul cu Mario Kuibuș, Vlad Gaivoronski sau alții de nivelul lor care au produs obiecte ce au schimbat concepții, împingând limita cunoașterii umane în domeniu și care nu au încă articol aici dar ar merita din plin acest lucru, vă susțin ideea, dar cu mențiunea că ar trebui să adăugăm conținut pe wikipedia, nu să discutăm despre ștergeri. Claudiu L. Ionescu face parte din acești arhitecți care au produs un "bump" în vastul domeniu al arhitecturii, făcându-l un personaj notabil. Architect info 16 februarie 2014 23:35 (EET)[răspunde]
Știți că cunoștiința a murit, deci, mi-e imposibil s-o întreb.
Aveți vreo sursă care să confirme ce spuneți mai sus, un specialist în arhitectură? Asta tot chestionez. Ce ar trebui să mă convingă la această dată că Claudiu L. Ionescu, nu va rămâne în istorie doar un arhitect local, de Pecica?
Și Miloș Cristea a murit un arhitect local, deoarece a fost alegerea lui, dar asta nu înseamnă că nu a murit notabil. Sau nici cu asta nu sunteți de acord?
Dacă acceptăm articolul lui Claudiu L. Ionescu folosind doar surse despre proiect, va trebui să acceptăm articole despre fiecare membru al echipei de proiectare, precum Călin Sebarchievici, deoarece este și numele lui pomenit în surse (apropo, știam că e plecat din țară).
Comentariile de mai sus despre Hăprian și proiectul catedralei, din punct de vedere arhitectural, sunt lipsite de ce-a mai elementară deontologie profesională. Asemenea afirmații pot aduce sancțiuni din partea uniunilor profesionale sănătoase, dar, poate, sunteți prea tânăr să realizați asta. Cele bune, --Silenzio (discuție) 16 februarie 2014 23:58 (EET)[răspunde]
Referințele de "arhitect local" se referă la faptul că acesta s-a afirmat doar în spațiul unei singure localități, unui singur județ, nefiind cunoscut mai departe de granițele acestora. Sunteți slab informat despre Miloș Cristea. El este un arhitect notabil și este cunoscut cel puțin la nivel național. Hotelul Astoria sau alte lucrări de-ale dânsului se învată la istoria arhitecturii românești în mai toate facultățile din țară și probabil că la fel cum el merită o pagină de wikipedia, mulți alți arhiecți din timpul său ar trebui aduși în atenția publicului. Cu toate astea mă tem ca domnul Hăprian s-ar putea să nu fie în istoria arhitecturii românești pentru catedrala respectivă.
A spune că Claudiu L. Ionescu este un arhitect local, de Pecica, este de-a dreptul amuzant. Având premii internaționale, lucrări pe aproape toate continentele și o întreagă suită de articole scrise de specialiști în domeniu referitor la realizările acestuia și să afirmi enormități de genul celor de mai sus. Uau! Apropo, toate aceste articole sunt scrise de oameni extrem de avizați în domeniu. Spre exemplu, Archdaily.com nu-și permite să dezamăgească publicul de 1.5 milioane de vizitatori de specialitate pe care-i are zilnic. Ei nu-și permit să afișeze proiecte care au chiar și minimul de erori (vezi proiectul vs. clădirea Catedralei Ortodoxe din Arad). La fel de ilar este și comentariul dumneavoastră referitor la sancțiunile uniunilor profesionale. Cred că ne este tot mai clară seriozitatea comentariilor tendențioase ale dumneavoastră. O seară plăcută și este de-a dreptul regretabil că aveți atitudini de genul acesta. În loc să fi discutat cu toții aici despre notabilitatea evidentă a subiectului, mai bine puneam acest timp în elaborarea unui articol pentru încă 10 arhitecți de genul. Din nou, rușine! Architect info 16 februarie 2014 23:35 (EET)[răspunde]
Apropo, vă rog sa vă întrebați cunoștiița dacă această catedrala ortodoxă din Arad este realizată după proiectul dânsului sau acesta a fost puternic modificat de către constructor. Această afirmație spune tot despre experiența dumneavoastră în domeniul construcțiilor. Cum poate un constructor să modifice arhitectura, fără arhitect? Vă rog să explicați ce uniuni profesionale cunoașteți, dacă eu sunt ilar? Deontologic, ați căzut examenul. Dar, să-mi fie rușine! --Silenzio (discuție) 17 februarie 2014 01:35 (EET)[răspunde]
Vă asigur că se poate, foarte ușor. Consultați aproape orice proiect predat de către un arhitect constructorului și veniți la sfârșitul construcției să vedeți câte dispoziții de șantier trebuiesc făcute astfel încât recepția clădirii să poată fi realizată. Aruncați cu noroi și iar e rușinos. Nu văd de unde până unde mă acuzați de cunoștiințe slabe în domeniu și ce legătură au uniunile profesionale aici? Toate lucrurile la care mă refer se fac perfect legal, în temeiul legii și sunt stipulate în legea 10 privind calitatea în construcții. Deci, da, să vă fie rușine! Architect info 17 februarie 2014 02:30 (EET)[răspunde]
Am prea multă experiență în construcții, pentru a-mi da mie asemenea asigurări. Dispoziția de șantier și-o dă constructorul singur? Mă tem că vă faceți de râs cu asemenea afirmații. Vedeți că ne mai citesc și alți proiectanți sau constructori, care ne vor judeca. Cele bune, --Silenzio (discuție) 17 februarie 2014 02:36 (EET)[răspunde]
Vă felicit pentru vasta experiență pe care o aveți dar sunt 100% sigur că nici nu poate fi vorba de-a mă face de râs. Vă rog să vedeți proiectul inițial al d-lui arhitect Hăprian și apoi să vă uitați la construcția finală. Sunt mari diferențe la nivel de arhitectură și evident că nu constructorul își face singur dispozițiile dar el produce modificările din diverse motive (tehnice sau economice), după care arhitectul este forțat să negocieze dispozițile de șantier. Nu ați fost nevoit niciodată să schimbați ceva pe un șantier față de soluțiile proiectantului? Realitatea se poate vedea aproape la fiecare construcție deci, mă scuzați, experiența dumneavoastră nu e chiar așa vastă. Architect info 17 februarie 2014 02:51 (EET)[răspunde]
Nu știu în ce la-la-land lucrați sau după ce legi nescrise, dar la noi ăștia cu experiență nu se face nici o modificare a proiectului, decât de către sau cu acordul proiectantului. Poate la Pecica e altfel. Vă rog, să nu mă mai buzăriți, chiar nu aveți habar despre ce vorbiți. --Silenzio (discuție) 17 februarie 2014 03:12 (EET)[răspunde]

Rușine, rușine, de trei ori, rușine :)).

Sunt un ignorant, dar punctual, doresc să aflu:

  1. O sursă serioasă ca să-l descrie pe arhitect? Dacă nu este prezentat valoric de către nimeni, cum să știm de e notabil?
  2. O sursă care să discute la modul critic arhitectural despre proiect, care este valoarea arhitecturală a proiectului. Da, până acum ați prezentat, câteva prezentări ale proiectului în surse serioase. Prezentări, repet, fără nici o considerație. A mai apărut ceva pe piață, fără nici o opinie specializată. Cu o floare nu se face primăvară și acest proiect, fie el unic de 120.000 de euro, nu convinge.
  3. ... culminând în 2012 atunci când a câștigat pe cont propriu concursul pentru „Centrul de Vizitare” din localitatea Pecica. Ăsta e semnul de notabilitate?
  4. Proiectul este prezentat, nu analizat, internațional datorită conceptului digital. A fost aceasta ideea arhitectului sau o cerință în tema de proiectare? Notorietatea proiectului este bazată pur pe acest concept digital.
  5. Sursele pentru premiile internaționale.
  6. Sursele despre acele lucrări pe toate continentele etc.

În rest, rușine să-mi fie! Și-mi va fi rușine, până mă veți lumina. Critici asupra-mi propriei persoane mi-e plin podul. --Silenzio (discuție) 17 februarie 2014 01:16 (EET)[răspunde]

Comentariu:

Din nou mă luați peste picior și vă exprimați extrem de greșit pentru un oficial wikipedia dar pentru că sunt sigur de notabilitatea subiectului, vă voi răspunde punctual la fiecare întrebare.

1. si 2. Aveți o idee greșită despre exprimarea valorică a unui arhitect, doctor sau repet, orice profesionist de genul. Ei nu se cuantifică matematic ci sunt publicați în reviste de specialitate de nivel internațional. Din păcate nu există reviste de critică de arhitectură, specialiști în laudarea unui arhitect sau a altuia. Aceasta nu este o meserie în care arhitecții să se bată pe burtă între ei cât e de bun unul sau altul. Cred că articolele prezentate mai sus sunt suficiente pentru a convinge pe oricine că subiectul este unul notabil în domeniul său mai ales că până acum nu a existat NICIUNDE un muzeu doar digital. Vă trimit la website-ul arhitectului sau al DSBA-ului pentru a vă convinge de alte proiecte și concursuri la care a participat.

3. Fiind încă în procesul de stagiu profesional, da, e un semn de maximă notabilitate dar nu e singura lucrare la care acesta a participat. Stagiul este considerată ucenicia pe care un arhitect trebuie să o săvârșească conform legislației în domeniu sub un arhitect cu drept de semnătură. Faptul că subiectul a reușit câștigarea pe cont propriu (fără susținerea îndrumătorului său de stagiu) a premiului respectiv, este un lucru extrem de notabil.

4. Proiectul este prezentat de către editorul articolului în urma unei analize amănunțite asupra acestuia. Nimeni nu publică nimic la nivel național sau internațional pe baza unui text primit. Proiectul este supus și analizei publicului în secțiunile de comentarii. Ideea a fost a arhitectului din moment ce se dorea strict un centru de vizitare. Notorietatea proiectului și a subiectului se bazează reușita integrarii perfecte a funcționalității necesare unui astfel de program complet nou într-o clădire avangardistă care poate sta perfect lângă orice clădire contemporană la nivel internațional. Pe lângă asta nu știu unde ați mai auzit de o clădire care să fie în sine ceas solar.

5. EVOLO - "The Floating Observatories proposal by Dorin Stefan’s DSBA, Mihai Carciun, and upgrade.studio wins the Taiwan Tower Conceptual International Competition. Subiectul a lucrat la clădire, fiind parte din echipa DSBA la momentul respectiv. Mai multe referințe și imagini găsiți peste tot pe internet.

6. Website-ul arhitectului vă vor lămuri și despre acest subiect. Acolo sunt doar o parte din clădirile pe care drepturile de confidențialitate legate de o clădire sau alta le impun. Clădirea școlii navale din Libya (Africa) este unul dintre proiectele care nu apar, încă 2 în Asia și 2 în America. Nu are încă o clădire în Oceania dar au apărut articole despre subiect și acolo.

În speranța că v-am "luminat", vă rog să încetați cu atitudinea asta batjocoritoare. Vă mulțumesc! Architect info 17 februarie 2014 02:13 (EET)[răspunde]

Domnule, dumneavoastră folosiți expresii de genul maximă notabilitate, de parcă am vorbi despre Antoni Gaudí, apoi mă acuzați pe mine că vă iau peste picior. Păi, fiți serios, deoarece tot dumneavoastră afirmați la punctul 3, că, încă, se află în perioada de ucenicie.
OK. Sper să se țină cont de răspunsurile dumneavoastră punctuale pentru care vă mulțumesc. Pe mine nu m-ați convins, deoarece îmi oferiți judecăți de valoare în loc de surse. Rămân la opțiunea șterge și promit să nu mă mai amestec în discuție. Cele bune, --Silenzio (discuție) 17 februarie 2014 02:29 (EET)[răspunde]
Comentariu: Ați primit toate sursele planetei pentru susținerea notabilității și nu înțeleg de ce le ignorați. Este opțiunea dumneavoastră pur subiectivă pe care nu pot să o contest dar nu cred că face cinste nimănui. Referitor la perioada de ucenicie este o reglementare legală în România. Ea nu afirmă în nici un fel valoarea, vârsta sau experiența respectivei persoane și se poate efectua oricând un arhitect optează pentru a deveni arhitect cu drept de semnătură în cadrul Ordinului Arhitecților din România. Există astăzi arhitecți români extrem de valoroși internațional care încă nu au efectuat acest stagiu, neinteresându-i să profeseze în țară. Architect info 17 februarie 2014 02:39 (EET)[răspunde]

Silenzio76, de 3 ori ati scris ingrosat "sterge". Cred ca v-ati exprimat punctul de vedere de cand ati propus stergerea prima data, eventual puteti adauga argumente. Iar surse vi s-au dat, de la entitati independente si cu autoritate, dar le-ati respins fara sa verificati macar. Articolul beneficiaza, doar pe segmentul Muzeului Digital, de 12 referinte si inca 3 surse bibliografice la care nu am acces dar la care altii au - ceea ce inseamna acelasi lucru. De asemenea, exista surse in limbi asiatice pe care, din nou, nu le pot accesa dar frumusetea wiki e ca oricine poate ajuta acest proiect, astfel incat nu exista indoiala ca se vor gasi utilizatori care sa completeze si acest aspect. Iar articolul nu e finalizat, mai sunt destule de verificat si de completat. Dar sa vedem si partea plina a paharului, in ritmul asta articolul are sanse la WP:AB. WallachiaN 18 februarie 2014 01:07 (EET)[răspunde]

J`adore, prezentați inexactități :)), am spus de două ori îngroșat șterge. Apoi, vă asigur că am citit sursele prezentate în articol, care, repet, vorbesc despre proiectul de la Pecica, care este un proiect de 120.000 de euro, adică valoarea unei case mai de doamne ajută, apoi am spus că acest proiect este mediatizat din motivul conceptului digital, nu neapărat arhitectural, am mai spus că nu există o sursă care să-l prezinte detaliat pe arhitectul Claudiu Ionescu, am spus că până și proiectul în jurul căruia discutăm despre notabilitatea domnului Ionescu nu este detaliat, ci doar prezentat, am spus că se prezintă, în articol, surse îndoielnice, gen Pecica news sau Aradon, s-a spus că arhitectul, încă e ucenic etc. Dacă toate acestea nu sunt argumente, atunci nu știu, nici ce e argumentul. Sper ca răspunsul meu să vă mulțumească să nu mă mai certați :)). --Silenzio (discuție) 18 februarie 2014 01:19 (EET)[răspunde]
Dumneavoastră ce argumente ați prezetat? Eu văd: Articolul beneficiaza, doar pe segmentul Muzeului Digital (deci nu a subiectului) , de 12 referinte si inca 3 surse bibliografice la care nu am acces (atunci astea nu se pun, dacă nu le puteți pune la dispoziție). ... exista surse in limbi asiatice pe care, din nou, nu le pot accesa (păi, din nou nu le puteți accesa, deci, nici prezenta și trebuie să vă cred pe cuvânt?).
Vedeți, mai sus, am promis să nu mă mai amestec, deci, vorbiți despre notabilitatea subiectului și nu mă chestionați pe mine. Sursele cele ce nu le puteți accesa, vă sunt dușmanul, nu eu. --Silenzio (discuție) 18 februarie 2014 01:39 (EET)[răspunde]
Vă mulțumesc pentru discutarea subiectului surselor. S-a rezolvat, acum sunt 18 la număr și mai am aproximativ 30 de postat dar le voi păstra pentru viitoare discuții. Sursele nu cred că poate acum cineva să spună că nu sunt credibile și că nu ar fi mai de pe toate continentele.
@Silenzio Andrei Pleșu spunea ieri următoarele: ... "merită să ne întrebăm în ce măsură noi, românii, suntem europeni. Răspunsul ar fi că suntem europeni ori de cîte ori, privindu-ne în oglindă, ne recunoaștem limitele, ori de cîte ori suntem nu doar dispuși, ci nerăbdători să învățăm de la alții, ori de cîte ori ne dominăm fudulia, triumfalismul, xenofobia. Suntem europeni cînd păstrăm o cordială curiozitate față de tot ce e altfel. Cînd privim cu amenitate spre cel de-alături, și fără isterie spre adversar. Sîntem europeni cînd acordăm o maximă atenție comunicării cu celălalt, cînd ne recunoaștem, fără masochism dar și fără îngăduință, năravurile și încercăm să le corectăm."
Sper să ne fi încheiat pleiada de noneuropenisme. O zi bună! Architect info 18 februarie 2014 10:45 (EET)[răspunde]
Păstrează. Pare a fi notabil. Putem face uz de relativitate. Oamenii de artă și cultură din sec. al XXI-lea mult mai greu devin notabili (conform wikipediei) decât sportivii spre exemplu. Văd aici câteva proiecte mărețe, câteva surse. Consider că e suficient pentru a păstra articolul. Și chiar dacă, posibil, limita clară a notabilității încă nu e atinsă, putem anticipa că în viitorul apropiat asta se va întâmpla.
Domnule Silenzio, vă puteți exprima opiniile în continuare, dar o să vă rog să nu fiți dumneavoastră cel care va șterge pagina în cazul în care credeți și decideți că așa trebuie procedat.
@Architect info:, orice surse sunt binevenite. Fie ele reviste, ziare, sau site-uri externe din țări exotice în limbi străine. Dacă reușiți să mai găsiți referințe adiționale, adăugați-le și pe ele plasând lângă ele formate de acest gen {{ja icon}}, {{zh icon}}, {{ru icon}} care ar genera ja , zh , ru respectiv. Asta ar contribui la stabilirea mai rapidă a gradului de notabilitate al subiectului în cauză. XXN (discuție) 18 februarie 2014 02:00 (EET)[răspunde]
XXN, m-am implicat prea mult în discuție pentru a putea lua decizia. Vă asigur, că nu o voi face, dar nici cu argumentele dumneavoastră nu sunt de acord. Nu se compară mere cu pere și se prezintă ca argumente și, apoi, wikipedia nu e glob de cristal. :) --Silenzio (discuție) 18 februarie 2014 02:26 (EET)[răspunde]
Zambisem la mesajul anterior si ziceam: uite ca se poate. Muzeul Digital este un capitol din articol. La acest capitol exista doar din ce am verificat personal 12 referinte, chiar mai multe dar am selectat ca doar nu imi dau lucrarea de licenta. Ele vorbesc despre muzeu si despre arhitect, includ detalii despre constructie si declaratii ale lui Ionescu. Faptul ca nu am eu acces la cele 3 surse bibliografice nu intereseaza wikipedia, la ele au acces alti contributori pe care si dvs, si eu, si multi altii trebuie sa ii credem pe cuvant; daca nu atunci verificam, cautam in anticariate, la biblioteci, cerem de la prieteni, si apoi stergem bazaconiile (unde sunt si daca sunt). Daca nu dorim sa le verificam pt ca google nu ne ajuta atunci nu le putem ignora ca inexistente, totusi un contributor le-a adus in articol. De ce sa nu se puna? Pot face articole cu 100 de referinte doar din arhivele Bibliotecii Nationale si, pentru ca nu ma credeti pe cuvant si pentru ca nici google n-a fost pe acolo, le veti sterge? Despre sursele asiatice: ele exista, google le-a relevat la o cautare lejera, dar nu le pot deslusi (macar am vazut poze in articolele respective, hehe). Asta nu e motiv sa aplic politica strutului si sa spun ca nu exista. Suntem wikipedia aici, cine poate va completa candva. Ceea ce eu am subliniat a fost: eu am gasit sursele mele, altcineva a gasit inca 3 de calitate, sunt motive solide sa cred ca sunt si in alte limbi si inca multe altele pe care eu nu le-am identificat in demersul meu destul de firav. WallachiaN 18 februarie 2014 02:13 (EET)[răspunde]
Comentariu:Văd că nu s-au mai adăugat comentarii de aproximativ 7 zile. Putem conclude că dacă până acum nu a fost șters, subiectul este unul notabil? Aș dori să scriu despre mai mulți arhitecți români și doresc să știu dacă e un gen de subiect care interesează. Mulțumesc! Architect info 25 februarie 2014 15:23 (EET)[răspunde]
  • Discuție încheiată. Se observă că la finalul discuției s-au adus referințe care vorbesc despre Muzeul Digital din Pecica, construcție ce pare a fi notabilă întrucât este discutată în publicațiile de specialitate. Claudiu L. Ionescu ar putea fi însă notabil doar pentru această lucrare, de vreme ce nu s-au adus în articol referințe despre alte construcții notabile proiectate de el. Deci rezultatul acestei discutii este mutarea conținutului sub titlul Muzeul Digital din Pecica și redirecționarea titlului Claudiu L. Ionescu către acea pagină care îl menționează ca proiectant. Crearea unui articol separat ar avea sens în cazul apariției mai multor referințe despre alte proiecte ale sale și despre el personal. —Andreidiscuţie 26 februarie 2014 09:43 (EET)[răspunde]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Pagini_de_șters/Claudiu_L._Ionescu&oldid=8370258