Wikipedia:Pagini de șters/Florentin Smarandache

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 20 mai 2014. Discuția s-a încheiat la 21 iunie 2014 și rezultatul a fost: ștergere. Aceasta este o arhivă; vă rugăm să nu mai adăugați mesaje în ea.

Justificare: Persoană nenotabilă. Articol existent în urma unei (auto)promovări agresive din vremurile vechi ale Wikipediei. Referințele bibliografice nu susțin vreo notabilitate. A se vedea și en:Wikipedia:Articles for deletion/Florentin Smarandache (2nd nomination)  —Andreidiscuţie 20 mai 2014 17:56 (EEST)[răspunde]

  • Păstrează ca ciot: subiectul articolului satisface criteriul general de notabilitate datorită surselor de încredere enumerate în secțiunile Note și Bibliografie. Se observă ca surse notabile articolele din publicațiile: Ziarul financiar, Evenimentul zilei, România liberă. Chiar și Știrile ProTV pot fi considerate notabile. Sunt și alte surse în care se vorbește de Florentin Smarandache, iar profesorul Smarandache este cunoscut ca inițiatorul unui curent literar, recunoscut oficial de o parte din ciritca literară din România. Reputatul critic Doina Uricariu a publicat studii critice despre lirica paradoxistă a lui Smarandache în 1998. Aceste studii, sunt la rândul lor, o sursă notabilă care poate fi adăugată la bibliografie. Evident, există și critici care contestă acest curent literar, iat acest lucru poate fi menționat în articol. Recomand păstrarea ca ciot, păstrarea surselor notabile, eliminarea tuturor linkurilor care intră în conflict cu politicile WIkipediei referitoare la promovarea agresivă și intoducerea unei secțiuni care să descrie controversele. Și ca o completare, poate că articolul de pe Wikipedia în limba engleză, nu a avut surse suficient de notabile pentru a fi păstrat, și chiar și așa a avut multe voturi favorabile. Însă, sursele de încredere din presa românească trebuie tratate ca atare.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.113.17.208 (discuție • contribuții).
Nici la en.wp și nici aici nu se numără „voturi”, ci se cântăresc argumente, iar discuția de acolo a fost departe de a fi una superficială. Au cântărit greu acolo analizele efective ale surselor, analize care au arătat că acoperirea sa în surse este trivială și cel mult îi demonstrează irelevanța. Din presa centrală (Ziarul Financiar, Evenimentul Zilei, România Liberă), folosim articolele serioase pentru a certifica notabilitatea unor persoane din domeniul politicii sau afacerilor, eventual din show-business (dar și acolo ne interesează alt gen de surse pe cât posibil), în schimb pentru biografiile scriitorilor folosim critica literară, iar pentru cele ale oamenilor de știință ne bazăm pe citările în publicații științifice și în niciun caz pe articolele de tip „Magazin” sau „Fapt divers”. Acestea au fost analizate în discuția de acolo. De exemplu, este concludentă sursa aceasta, care plasează acest pretins curent literar pe care l-a creat și despre care spuneți că este „oficial recunoscut” (orice ar însemna asta), „în afara adevăratei literaturi”. —Andreidiscuţie 23 mai 2014 09:27 (EEST)[răspunde]
Judecata celor de pe WIkipedia engleză este bazată pe studiul articolelor în limba engleză, iar noi vorbim despre sursele în limba română. Un articol pe WIkipedia poate fi notabil într-o limbă maternă și mai puțin notabil în altă limbă de circulație universală. Judecata de 5 propoziții a criticului Alex Ștefănescu, chiar dacă este publicată în România literară, unde el însuși a fost redactor și face autopromovare, nu este un studiu serios asupra paradoxismului. Se știe că Alex Ștefănescu este un critic controversat, contestat de Nicolae Manolescu și Augustin Buzura, deci 5 propoziții fără argumentare științifică, par chiar hilare. În schimb, studii serioase asupra paradoxismului au fost întreprinse de critici și oameni de știință mult mai serioși ca Ștefănescu. Iar aici putem menționa următoarele surse notabile, care pot fi trecute la bibilografie:

-Conferentiar Dr. Vasile Șiomaru în revista Art-Emis.

-Conferențiar Dr. Ștefan Vlăduțescu în revista de Recenzii

-Tot Conferențiar Dr. Ștefan Vlăduțescu În revista Scrisul Românesc, prezentată pe situl României culturale

-matematicianul și scriitorul Mihály Bencze în revista Acum

Vorbim așadar de critici literari, persoane notabile din lumea literelor sau matematicii, care au făcut studii intense pe baza paradoxismului. Cred că dacă aceste surse vor fi adăugate articolului, va fi suficient pentru a fi păstrat. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.113.17.208 (discuție • contribuții) la 23 mai 2014.

Nu este așa. Sursele sunt de încredere în orice limbă, iar notabilitatea la Wikipedia nu este definită local sau în raport cu sursele dintr-o anume limbă. La discuția de la en.wp au participat wikipediști vorbitori de română care au analizat și surse în română. —Andreidiscuţie 24 mai 2014 17:28 (EEST)[răspunde]
Da, este utilizatorul Dahn. Din păcate judecata sa este superficială, a analizat doar criticile negative, doar acele propoziții ale lui Alex Ștefănescu, care nu constituie un studiu literar asupra paradoxismului, iar în rest au exclus, corect aș spune, sursele de la Gallup, care nu sunt surse bibliografice. A mai menționat și o sursă foarte veche, a lui Paul Cernat, din anul 2000, pe vremea când paradoxismul era în stadiu incipient, dar nu au menționat sursele noi, din intervalul 2009-2014. Ținând cont că sursele prezentate de mine aparțin unor critici recunoscuți, profesori universitari, membri în U.S.R. și persoane cu notabilitate recunoscută și pe Wikipedia, consider că este normal să cereți Wikipediei engleze recuperarea articolului și în limba engleză, prezentând noile surse, după ce articolul în limba română va fi păstrat. --79.113.17.208 (discuție) 24 mai 2014 17:56 (EEST)[răspunde]
Aș mai vrea să menționez un lucru, cu privire la autopromovare. Dacă autorul sau cineva care îl cunoaște bine ar fi făcut această (auto)promovare agresivă de care vorbiți, cu siguranță că am fi avut un articol foarte complex și foarte bine pus la punct. DIn contră, avem de-a face cu un articol prost făcut, din care lipsesc cele mai elocvente surse. De plidă, lipsește sursa cea mai notabilă din România, și anume aceea în care Smarandache este premiat de Academia Română. Și mai este o sursă complexă, în Curierul național:

- Florentin Smarandache a obținut în 2009, premiul Traian Vuia din partea Academiei Române, în domeniul Științelor tehnice.

-Un român american a creat paradoxismul, articol în Curierul național

Cred că și aceste două surse care atestă notabilitatea lui Smarandache pot fi adăugate la bibliografie. De fapt le-am adăugat eu acum, ca să nu mai ne complicăm. Linkurile de la Gallup le puteți șterge dumneavoastră, eu nu cred că am voie.--79.113.17.208 (discuție) 24 mai 2014 18:45 (EEST)[răspunde]

O autopromovare agresivă efectuată în 2004 nu avea cum să citeze o publicație din 2012. Mie unul sursele mi se par precare și mi se pare ciudat că îl dați la o parte foarte repede pe Alex Ștefănescu, dar considerați că Șoimaru, doctor în economie și conferențiar la ASE Moldova, este o sursă notabilă. Despre Vlăduțescu sau Bencze nu mă pot pronunța, dar chiar nu găsesc alte surse care să-i citeze sau să le dea importanță. —Andreidiscuţie 24 mai 2014 19:37 (EEST)[răspunde]
PS: o altă evaluare a notabilității făcută și la ru.wp: ru:ВП:К удалению/26 июля 2012#Смарандаке, Флорентин. —Andreidiscuţie 24 mai 2014 19:53 (EEST)[răspunde]
În momentul în care primești un premiu din partea Academiei Române, înseamnă că ești notabil. Este cel mai înalt for de știință și cultură din România. Poate că Smarandache nu este un scritor excepțional, dar ca om de știință are recunoașterea cea mai înaltă în domeniu. Pagina pe Wikipedia poate rămâne chiar și din prisma premiului obținut din partea Academiei Române, la care se adaugă celelalte premii, iar restul activităților culturale vin ca o întregire a imaginii omului de știință. Nu l-am dat la o parte pe Alex Ștefănescu, am spus doar că acele cuvinte nu reprezintă un studiu literar. Cuvintele sale, așadar, sunt susținute doar de reputația sa, o reputație, de altfel, controversată. Nu cred că are rost să cercetăm wikipedia în limba rusă sau în alte limbi, premiul Academiei Române în domeniul științelor tehnice atestă notabilitatea lui Smarandache. Noi nu putem disocia activitățile sale, dar putem crea, și am și creat, o rubrică în articolul său în care se precizează opiniile contra paradoxismului. Adică, neutralitate, ceea ce Wikipedia trebuie să și demonstreze. Mulțumesc.--79.113.17.208 (discuție) 24 mai 2014 20:50 (EEST)[răspunde]
Premiile Academiei Române nu oferă automat notabilitate pentru Wikipedia. Și eu am primit Premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei Române pe anul 1983 și nu mă consider notabil (din punct de vedere al Wikipediei). --Bătrânul (discuție) 24 mai 2014 21:39 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru intervenție, domnule Adrian Sîmbotin. Da, aveți dreptatate, nu se specifică nicăieri că premiile Academiei Române oferă automat notabilitate pentru Wikipedia, dar se specifică foarte clar, la criterii generale, că "Indiferent de domeniul de activitate al unei persoane, aceasta poate fi considerată notabilă dacă, de exemplu: I s-au acordat premii sau titluri importante sau dacă a adus o contribuție considerabilă, care va rămîne înscrisă în istoria domeniului respectiv..". Fiindcă Academia Română este cel mai înalt for științific și cultural, premiile sale sunt foarte importante. Deci, conform criteriilor generale de notabilitate, Smarandache e notabil datortă acestui premiu și datorită contribuției sale în domeniu și există surse secundare care să ateste acest lucru. O sursă de încredere este, de exemplu, Ziarul financiar, care atestă că acest premiu i-a fost acordat lui Smarandache. Dacă dumneavoastră erați remarcat cu premiul Aurel Vlaicu în surse de încredere, erați notabil pentru Wikipedia, conform celor menționate la criterile generale. Faptul că v-ați pus biografia care atestă premiul Aurel Vlaicu pe Wikipedia sau pe un blog personal, nu conferă notabilitatea, pentru că Wikipedia și blogurile nu sunt surse de încredere.--79.113.17.208 (discuție) 25 mai 2014 00:51 (EEST)[răspunde]