Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Bulgaria/Arhiva 1

BulgariaModificare

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol cuprinzător și bine documentat. --Luciandrei (discuție) 20 februarie 2013 17:57 (EET)

Părerea meaModificare

La invitația lui  Alex17nico  de aici[[1]] am decis să îmi încalc unul dintre principiile pe care mi le-am autoimpus, acela al neimplicării în proiectele Wikipedia cu altceva decât cu scris articole și să îmi dau cu părerea despre unele din articolele propuse să devină articole de calitate. Personal scrisul de calitate un subiect de mare importanță în aceste vremuri când suntem zi de zi îngropați sub mormane de non-informații sau mai rău, de manipulări de tot felul.

Menționez că mă consider doar un „părerist”, opiniile pe care le expun aici sunt extrem de personale, putând fi combătute sau ignorate, neavând pretenția de a fi însușite de altcineva.

Am analizat articolul Bulgaria atât prin prisma comparației cu articolul de calitate similar România, cât și a următoarei grile proprii (deci subiective și incomplete), cu două seturi de criterii: cantitative și calitative.

Nu am considerat că articolul ar trebui să aibă neapărat această structură, ci am urmărit apariția informațiilor relevante despre aceste domenii în cadrul articolului.

Grilă de evaluareModificare

A. Criterii Cantitative (conținutul informațional)

  • 1 Geografie
    • 1.1 Localizare și frontiere
    • 1.2 Geologie, topografie și hidrografie
    • 1.3 Clima
    • 1.4 Natura și mediul înconjurător
    • 1.5 Repartiția spațială a populației și activităților economice
    • 1.6 Rețeaua de comunicații și transport
  • 2 Istorie
    • 2.1 Preistorie, istoria veche (protoistorie) și antichitatea
    • 2.2 Etnogeneză și apariția poporului
    • 2.3 Istoria medievală
    • 2.4 Istoria modernă
    • 2.5 Istoria contemporană
    • 2.6 Istoria recentă
  • 3 Organizare de stat, politică și administrativă
    • 3.1 Organizarea puterilor în stat
    • 3.2 Organizarea teritorială și administrativă
    • 3.3 Teritorii dependente și colonii
    • 3.4 Sistemul electoral, alegeri, curente și partide politice
    • 3.5 Conducerea politică actuală
    • 3.6 Administrația publică
    • 3.7 Finanțele publice
    • 3.8 Politica socială
    • 3.9 Apărarea
    • 3.10 Apartenența la organizații internaționale
    • 3.11 Politica externă și diplomația
    • 3.12 Simboluri de stat
  • 4 Populație și societate
    • 4.1 Demografie
    • 4.2 Imigrație, populație străină și minorități importante
    • 4.3 Familia și egalitatea între sexe
    • 4.4 Limbă
    • 4.5 Religie
    • 4.6 Educație
    • 4.7 Sănătate
    • 4.8 Mass media
    • 4.9 Sport
    • 4.10 Implicarea asociativă, sindicală și politică
  • 5 Economie
    • 5.1 Dezvoltarea umană și veniturile populației
    • 5.2 Resursele umane și forța de muncă
    • 5.3 Principalele sectoare de activitate
      • 5.3.1 Agricultura și industria agro-alimentară
      • 5.3.2 Industria
      • 5.3.3 Resurse naturale și energetice
      • 5.3.4 Commerț, industrie manufacturieră și artizanală
      • 5.3.5 Turism
      • 5.3.6 Cercetare științifică
      • 5.3.7 Sectorul financiar-bancar și de asigurări
    • 5.4 Locul în economia mondială
  • 6 Patrimoniul cultural
    • 6.1 Patrimoniul arhitectural
    • 6.2 Patrimoniul artistic și cultural
    • 6.3 Patrimoniul științific
    • 6.4 Gastronomia națională
    • 6.5 Contribuții și influențe culturale internaționale

B. Criterii Calitative (modul de prezentare a informației)

  • 1. Conținut
    • 1.1 Bine scris.
    • 1.2 Cuprinzător.
    • 1.3 Bine documentat.
    • 1.4 Neutru.
    • 1.5 Stabil.
  • 2. Prezentare
    • 2.1 Stil.
    • 2.2 Redactare
    • 2.3 Structură.
    • 2.4 Lungime.
    • 2.5 Imagini
  • 3. Legalitate
    • 3.1 Drepturi de autor.
    • 3.2 Alte chestiuni legale


Aspecte generaleModificare

La o primă vedere articolul „arată bine”, o contribuție importantă având buna sa „wikizare”. Este lung (peste 150.000 octeți) și bogat în referințe (270 de note de subsol). Este bazat în special pe traducerea parțială și selectivă a articolului similar din limba engleză, articol care este notat acolo ca „articol bun”. Aparatul bibliografic este însă preluat de acolo doar parțial, adică au fost ignorate acele surse care nu conveneau se pare unei anume idei de scriere (voi detalia în continuare).

Din păcate, articolul este grav afectat de „contribuțiile” unora dintre autori, care, dintr-un hiper-patriotism (de înțeles de altfel) precum și din dorința de a prezenta o Bulgarie „mai importantă” decât în realitate, practic compromite credibilitatea întregului articol. Păcat de munca celorlalți contributori. Așa cum arată acum articolul pune în circulație o serie de idei cel puțin discutabile și care pot genera confuzie.

Soluția pe care o văd în momentul actual ar include:

  • recuperarea informațiilor credibile, valoroase și verificabile (cam 50% din conținut)
  • ștergerea completă a secțiunilor Introducere și Istorie care sunt aproape în totalitate fie eronate, fie distorsionate fie propagandă pură
  • corectarea sau eliminarea informațiilor greșite, neverificabile sau discutabile
  • restructurarea articolului și rescrierea lui pornind de la un „nucleu dur” prin folosirea critică a unor informații din surse de încredere, unele deja folosite dar marginal (Enciclopedia Britanica, CIA World FactBook, etc.)
Aspecte cantitativeModificare

Din punct de vedere al conținutului pe care al trebui să îl conțină apreciez că, în forma actuală cuprinde cam 30-40% din informația relevantă cerută din ceea ce consider eu un articol de calitate. Sunt domenii întregi neacoperite sau acoperite parțial sau superficial în special în următoarele secțiuni:

  • Istorie
  • Organizarea de stat, politică și administrativă
  • Economie
  • Patrimoniul

Acest aspect nu îl consider extrem de problematic, pentru că informația lipsă poate fi adăugată, sistematizată sau corectată pe viitor, dacă cineva se hotărăște să o facă.

Aspecte calitativeModificare

Referitor la aspectele de calitate am identificat o serie de lucruri pe care personal le consider foarte periculoase, pentru că atacă însăși noțiunile de „încredere”,” calitate” și „științific” care sunt esențiale pentru un articol. Din nefericire, articolul pare a fi scris folosindu-se o serie de tehnici contemporane, eu le numesc „parșive și perverse”, folosite pentru a da un aspect „științific” și „original” lucrărilor, rezultatul fiind de fapt un „pseudo-articol de calitate”:

  • inundarea articolului cu trimiteri la note de subsol, în ideea că nimeni nu se va apuca să le verifice
  • crearea de surse false, prin postări pe bloguri sau materiale promoționale pentru ca apoi să fie citate ca surse de încredere
  • prezentarea doar a ceea ce este convenabil și omiterea a ceea ce nu convine sau nu se știe
  • creare intenționată de confuzii prin amestecarea intenționată a „adevărului” și „discutabilului”

Acest lucru a fost realizat apelând la metode cum ar fi:

  • traduceri eronate, interpretabile sau tendențioase
  • citarea greșită sau cu omisiuni
  • folosirea de pseudo-surse
  • folosirea cu preponderență a surselor on-line, care fac greoaie trasabilitatea informației
  • folosirea marginală sau lipsa lucrărilor de referință de primă importanță: enciclopediile bulgare, lucrări și tratate de istorie relevante, anuare statistice
  • introducere de informații neverificabile sau de mică importanță
  • prezentare unilaterală sau omiterea aspectelor controversate

Am făcut o analiză pe text a secțiunilor Introducere și Istorie, pe care o prezint în continuare. Am verificat fiecare frază și fiecare referință și mai jos prezint ce am constat. La referința 20 m-am oprit considerând că „destul e destul” și că am ceva mai bun de făcut cu timpul meu.

Secțiunea Introducere

„Poziția sa a făcut din ea o răscruce istoric a diverselor civilizații....”

  • o afirmație generală, fără a se aduce argumentare
  • care civilizații și cât de diverse
  • dacă privim în istorie, actualul teritoriu al Bulgariei a fost , în diferite perioade istorice, mai degrabă sub influența unei singure mari civilizații: greacă, romană, bizantină, turcă, bulgară. Chestiunea cu „răscrucea de civilizații” este mai degrabă un aspect de propagandă naționalistă, întâlnind-o pe la aproape toate popoarele din această parte a lumii.

„Bulgaria [...] devenind locul unde s-au găsit cele mai vechi artifacte și dovezi ale prelucrării metalelor din lume.”

  • afirmația este susținută cu patru referințe și pare de nezduncinat dar ...
    • referința [1] nu spune acest lucru ci doar că aici s-au descoperit cele mai vechi dovezi ale exploatării aurului, nu a metalelor
    • referința [2] spune că cel mai vechi centru de exploatare a aurului a fost la gurile Dunării, pe țărmul Mării Negre, deci undeva pe teritoriul de astăzi al României, căci nu există nici o dovadă istorică că Dunăerea s-ar fi vărsat vre-odată pe actualul teritoriu al Bulgariei
    • referința [3] spune într-adevăr că „One of the earliest dates for an Aurignacian assemblage is greater than 43,000 BP from Bacho Kiro cave in Bulgaria...”, dar „uită” să adauge continuarea „...but as mentioned above, this date has been considered uncertain”
    • referința [4] care ar avea rolul de a certifica descoperirea celor mai vechi „artifacte” este un articol publicat de BBC „A series of parallel lines engraved in an animal bone between 1.4 and 1.2 million years ago may be the earliest example of human symbolic behaviour.” Jurnaliștii englezi spun încă din titlu că „... may be ...” iar în cuprinsul articolului se precizează „Many researchers see the capacity for symbolism in humans as something that only became widespread after about 50,000 years ago in our own species. Therefore, evidence of this capacity in an earlier species of human is highly controversial. "There's no precedent for this at all - if in fact they are incised markings rather than butchery marks. This would be a very welcome thing if it's confirmed," Paul Bahn, an expert in ancient art, told BBC News Online. "I see a very long evolution for art and I see absolutely no credence in the view whatsoever that it magically appears with our sub-species through a genetic mutation," he added.”
  • textul din varianta originală din Wikipedia în limba engleză sună astfel „it is the home of some of the earliest metalworking, religious and other cultural artifacts in the world” , traducătorul alegând însă înlocuirea sintagmei „unele dintre cele mai vechi ...” cu sintagma „cele mai vechi” care schimbă complet înțelesul frazei.
  • deși inițial am considerat că ar putea fi o simplă eroare de traducere și o referențiere „ca să fie acolo ceva”, am constatat că procedeul se repetă de foarte multe ori pe parcursul textului, greșelile fiind în mod constant în sensul supralicitării aspectelor pozitive referitoare la Bulgaria

„Apariția poporului și statului bulgar unificat datează de la Primul Imperiu Bulgar, care a dominat mare parte din Balcani și a funcționat ca centru cultural al popoarelor slave în Evul Mediu.”

  • afirmațiile nu se sprijină pe nici o referință
  • nu se explică ce reprezintă conceptul de „popor bulgar unificat”
  • nu se explică ce s-ar putea înțelege prin sintagma „stat bulgar unificat” în perioada Primului Imperiu. Chestiunea este cel puțin controversată, iar dacă cucerirea unor întinse teritorii locuite de populații ne-bulgare ar pute să reprezinte crearea „statului bulgar unificat”, atunci putem să găsim puternice opinii contrare în istoriografia bizantină, română, sârbă, etc. Deci neutralitatea e „puțin ignorată”. În același unic sens, din păcate
  • Rolul de „centru cultural al popoarelor slave în Evul Mediu” este doar o afirmație propagandistică naționalistă, dacă nu e susținută cu dovezi concurente atât bulgare cât și din partea „beneficiarilor”: ruși, sârbi, croați, cehi, polonezi, etc.

... căderea celui de al Doilea Imperiu Bulgar în 1396....

  • de fapt cel de-al doilea Imperiu s-a prăbușit la marea invazie tătară din 1241, când pierde teritoriile de la nord de Dunăre în timp ce la sud de Dunăre se fragmentează în mai multe state, țarate, care nu au mai jucat un rol major în politica balcanică până la cucerirea ultimului dintre ele de către turci la 1396

„Cele mai bine dezvoltate sectoare ale economiei sunt industria grea, ingineria energetică, agricultura și turismul, toate bazându-se pe resurse disponibile local”

  • Informație fără nici o referință și parțial în contradicție cu cele prezentate în text la secțiunile respective, în special în ceea ce privește industria grea și agricultura care sunt prezentate ca ramuri în suferință
  • nu am mai întâlnit o ramură a economiei care să se numească „ingineria energetică”

„Devenită țară liberă, Bulgaria este o republică parlamentară unitară, cu un grad înalt de centralizare politică, administrativă și economică.”

  • informații fără referință sau referențiate greșit
  • conceptul de „țară liberă” este folosit total aiurea. Referința [5] nu demonstrează dacă o țară e liberă sau nu ci reprezintă valoarea atribuită indicatorului „libertate” de către organizația Freedom House, în statisticile pe care le întocmește. Cu alte cuvinte, o țară poate fi liberă chiar dacă societatea sa este lipsită de libertate (vezi cazul dictaturilor, regimurilor autoritate, etc.)
  • conceptul de „țară liberă” nu există în textul din limba engleză fiind adăugat de un „binevoitor” în varianta în limba română
  • conceptul de „republică parlamentară unitară” este unul inventat și neexplicat
  • afirmația cu gradul înalt de centralizare nu este argumentată și este în contradicție cu cele prezentate în text la secțiunile respective

Observație: secțiunea Introducere are cinci referințe bibliografice, toate folosite greșit sau interpretate tendențios.


Secțiunea Istorie

- pagina principală „Istoria Bulgariei” este un ciot jalnic, deși ea se presupune că ar trebui să detalieze aspectele prezentate în articol

Secțiunea Preistoria și antichitatea

„Cele mai vechi urme de picturi rupestre au fost descoperite în peștera Kozarnika și datează de 1.400.000 de ani.”

  • afirmația este bazată pe aceeași referință [4] care ar avea rolul de a certifica descoperirea celor mai vechi „artifacte” (un articol publicat de BBC)
  • afirmația este inventată și referențiată fals pentru a sa impresia de adevăr. Articolul BBC nu face nici un fel de referire la picturi rupestre ci doar la unele semne de unelte tăietore pe oase de animal

„Necropola de la Varna oferă informații pentru înțelegerea ierarhiei sociale a celor mai vechi societăți de pe teritoriul Europei.”

  • afirmația este o răstălmăcire tendențioasă și nefondată a celor prezentate în referința [8], unde se arată că „Social differences are clearing indicated as in the Necropolis at Varna Bulgaria.” Nici vorbă de „cele mai vechi societăți de pe teritoriul Europei.”

„Conform istoriografiei bulgare, redată și de Encyclopædia Britannica...”

  • afirmația este un fals, cu o referențiere falsă, menită să legitimeze punctul de vedere al unei nedefinite „istoriografii bulgare”. Articolul „Bulgar” din Enciclopedia Britanică, citat în referința [9] nu face absolut nici o referire la vre-un fel de istoriografie bulgară

... doar trei principale grupuri vechi au populat Bulgaria actuală : tracii, [...] apoi slavii sudici și în sfârșit Proto-bulgarii.

  • o răstălmăcire propagandistică naționalistă și tendențioasă, referențiată fals. Articolul „Bulgar” din Enciclopedia Britanică, citat în referința [9] spune textual „A branch of this people [Bulgarian n.n] was one of the primary three ethnic ancestors of modern Bulgarians (the other two were Thracians and Slavs).” De la faptul că Bulgarii sunt unii din cei trei strămoși a poporului bulgar actual la a afirma că doar trei popoare alese pe sprânceană au populat Bulgaria actuală e o cale lungă și nu prea cinstită.

...tracii (care conform acestei istoriografii [bulgare n.n] nu au fost decât slab și marginal elenizați și romanizați, în ciuda relatărilor cronicarilor Theofilact din Simocatta, în Istoriile sale, sau Teofan Mărturisitorul în Cronografia sa și a studiilor istoricilor Constantin Jirecek, Thede Kahl sau Jernej Kopitar),

  • afirmație care, fără a se sprijini pe nici o referință științifică, contestă categoric o serie întreagă de istorici și opere, al căror punct de vedere nu îl prezintă. Nu vi se pare procedeul cunoscut din alte vremi nu prea de mult apuse?
  • Afirmația este totodată, o răstălmăcire grosolană a ceea ce afirmă de fapt una din lucrările de referință ale istoriografiei bulgare, lucrarea lui Dmitri Anghelov - Formarea națiunii bulgare – unde se arată textual că: „Under the impact of the Hellenization and Romanization processes, a major part of the Thracians lost their own language, and their ethnical awareness in part. This may be followed up in data both from epigra-phic monuments and from narrative sources.” Pentru ștergerea urmelor, referința [16] din textul în limba engleză, unde se găsește acest citat, a fost omisă în varianta în limba română.

Istoria tracilor, o întreagă perioadă istorică, ce cuprinde practic toată istoria antică a teritoriului Bulgariei actuale, și care acoperă după cum arată profesorul Angelov perioada dintre secolul VI î.e.n – prima jumătate a secolului I e.n. este expediată într-o singură frază, probabil considerându-se că tracii nu prea se încadrează în specificul național

„Cele mai răsăritene triburi de slavi sudici s-au stabilit treptat în Imperiul Roman de Răsărit, pe teritoriul Bulgariei moderne, în secolul al VI-lea, asimilându-i pe traci și pe slavi.”

  • afirmație fără referință științifică
  • formulare ambiguă și neclară. „Cele mai răsăritene triburi de slavi sudici (sic!) [...] asimilându-i pe slavi.” Probabil a fost un proces de „autoasimilare” a slavilor care erau simultan și răsăriteni și sudici.

„În cele din urmă, elita bulgarilor din Asia Centrală i-a inclus pe aceștia [pe slavi n.n] într-un nou stat care s-a format după sosirea hanului Asparuh în Balcani”

  • răstălmăcire grosolană a adevărului istoric
  • textul în limba engleză nu cuprinde sintagma „elita bulgarilor”, care pentru a fi scoasă în evidență a fost dotată cu o legătură, roșie deocamdată.
  • cine era „elita bulgarilor”? Conform referinței [12] – articolul Bulgaria - Political History - „They were a horde of wild horsemen, fierce and barbarous, practising polygamy, and governed despotically by their khans (chiefs) and boyars or bolyars (nobles).”
  • adevărul istoric este că de fapt bulgarii au fost asimilați total de triburile slave cu o civilizație mult superioară, după cum arată aceeași sursă citată: ”Bulgars gave their name and a political organization to the more civilized race which they conquered, but adopted its language, customs and local institutions. Not a trace of the Ugrian or Finnish element is to be found in the Bulgarian speech. This complete assimilation of a conquering race may be illustrated by many parallels.”

Secțiunea Primul Imperiu Bulgar

Denumirea

  • numele ales pentru această secțiune este unul hiperbolizant, deși foarte controversat în istoriografie. Asupra acestor controverse articolul păstrează însă o tăcere totală. În schimb, pentru a păstra neutralitatea, articolul dedicat din limba engleză începe cu o secțiune „Nomenclature” care precizează: „The First Bulgarian Empire became known simply as Bulgaria[15] since its recognition by the Byzantine Empire in 681. Some historians use the terms Danube Bulgaria,[16] First Bulgarian State,[17][18] or First Bulgarian Tsardom (Empire). Between 681 and 864 the country was also known as the Bulgarian Khanate,[19] Danube Bulgarian Khanate, or Danube Bulgar Khanate[20][21] in order to differentiate it from Volga Bulgaria, which emerged from another Bulgar group. During its early existence, the country was also called the Bulgar state[22] or Bulgar qaghnate.[23] Between 864 and 917/927, the country was known as the Principality of Bulgaria or Knyazhestvo Bulgaria.In English language sources, the country is often known as the Bulgarian Empire.”
  • fiind un articol al Wikipedia în limba română consider că ar fi fost normal ca articolul să folosească termenul utilizat de istoriografia românească acela de „primul țarat bulgar”, mult mai aproape de adevărul istoric. Nici un conducător bulgar nu a fost uns ca împărat („imperator”) ci doar ca țar, echivalentul titlului de „caesar”, din care și derivă.
  • Hanul Tervel a fost primul han bulgar investit de către împăratul Justinian în 705 cu demnitatea de „cezar” (καίσαρ). Titlul de „cezar” face parte din ierarhia aulică bizantină. În timpul tetrarhiei era titlul „împăraților inferiori” ; începând din secolul al V-lea a fost acordat sporadic, ca o distincție excepțională. De la începutul secolul al VII-lea este titulatura celei de-a doua demnități a Imperiului, imediat inferioară împăratului. Sub forma slavizată de țar, va deveni titlul oficial al suveranilor bulgari, din timpul lui Simeon cel Mare (893-927).

Asparuh, [...] a migrat împreună cu mai multe triburi bulgare către cursul inferior al fluviilor Dunărea, Nistru și Nipru. După 670, el și-a extins regatul către peninsula Balcanică, trecând Dunărea cu o hoardă de 50.000 de oameni

  • Referința [13] care e folosită pentru a susține afirmația, o lucrare istorică bună, dar din păcate greu accesibilă pentru că este în limba bulgară, precizează următoarele: „Цялото оградено с окопа пространство на лагера възлиза на 48,3 кв. км. [...]При такова едно ограничено местопоселение на Испериховата орда не е трудно да се убедим, че тя с била сравнително малобройна. Разбира се, всяко опитване да се определи количеството на семействата поне приблизително, па дори и на мъжкото население, способно да носи оръжие, било би невъзможно, па и излишно. Но като имаме пред вид изобщо числеността на по-раншните български орди (например за три такива орди се смятали 10 хиляди души), то не можем да не признаем, че на тоя о-в Певки в посоченото окопано място не са могли да се поселят стотини хиляди души, а само десетки, и то не твърде високи; няма съмнение, че една част от ордата ще де е останала в Бесарабия.” Traducerea acestui fragment ar suna cam așa „Tot terenul înconjurat cu șanțuri [presupus a fi fost ocupat de hoardele lui Asparuh – n.n.] măsoară 48,3 km pătrați [un pătrat cu latura de 7 km, pentru a fi mai ușor de imaginat – n.n.]. [...] Față de această întindere de teren, nu este dificil de imaginat că hoarda lui Isperih (Asparuh) era relativ mică. Desigur că este aproape imposibilă orice încercare de a cuantifica numărul de familii sau al bărbaților capabili să poarte arme, chiar și cu aproximație. ”. Dar având în vedere numărul de oameni cu care erau creditate hoardele bulgare din epocile anterioare (de exemplu trei dintre ele se crede că aveau cam 10.000 de oameni), nu putem decât să admitem că în interiorul zonei încercuite cu șanțuri din insula Pevki [Peuce, în greacă – n.n.] ar fi fost imposibil să trăiască sute de mii de oameni ci cel mult de ordinul zecilor de mii, și acestea nu prea multe, fiind indubitabil că una din hoarde a trebuit să rămână în Basarabia.” Nu rezultă nici un fel de cifră, chiar și istoricul bulgar ferindu-se să ofere una, justificând foarte bine și dificultatea acestei întreprinderi.
  • Pagina Wiki „Asparuh al Bulgariei”, în buna tradiție românească preia conținutul din pagina similară din limba engleză, dar nu preia și referințele și spune, fără a cita nici o sursă că „Asparuh s-a stabilit în fruntea a 30.000 - 50.000 de bulgari în delta Dunării, pe insula Peuce.”. Pagina în limba engleză își bazează afirmația pe aceeași lucrare bulgară citată mai sus, deci pornind de la aceeași sursă avem trei rezultate referențiate științific (sic!), cu o evoluție foarte interesantă de la „nu se poate determina numărul” la „30-50.000” culminând cu un sentențios „50.000”. Parcă e povestea lui Napoleon evadat din Insula Elba!

Tervel a făcut din Bulgaria o mare putere militară, învingând o armată arabă de 26.000 de oameni în al doilea asediu arab al Constantinopolelui.

  • afirmația este susținută cu referința [16], cuprinzând un citat din Teofan Confesorul, în limba greacă, fără nici un fel de traducere. Oricum citarea este scoasă din context și greșită: armata arabă asediatoare a fost estimată la 150-200.000 de oameni (depinde de surse). Cifra de 26.000 (corect 22.000) atribuită lui Teofan reprezintă numărul arabilor masacrați de armata bulgară sub zidurile Constantinopolului. Pentru detalii vezi pagina „Siege of Constantinople (717–718)” – articol de calitate din Wiki în limba engleză

Krum a dublat teritoriul țării, l-a ucis pe împăratul bizantin Nicefor I la bătălia de la Pliska ....

  • afirmația este susținută cu referința [17], un citat din Enciclopedia Britanică, care nu spune nimic despre dublarea teritoriului țării ci spune că „With the defeat of the Avars by Charlemagne in 805, Krum was able to extend greatly the power of the Pannonian Bulgars.”
  • în ceea ce privește uciderea împăratului Nicefor I în bătălia de la Pliska, trebuie spus că acesta a fost de fapt ucis nu în bătălia de la Pliska, pe care de altfel a câștigat-o, ci la 26 iulie 811, într-o ambuscadă în trecătoarea Vărbica.

... în 864, Boris I a abolit tengriismul, trecând la creștinism.

  • afirmația este susținută cu referința [18], un citat din Enciclopedia Britanică, care nu spune nimic despre „tengriism”. Articolul vorbește despre trecerea la creștinism a lui Boris și despre „păgânism”: „Boris I of Bulgaria (852–889) was baptized a Christian in 864 [...] When his eldest son, Vladimir, fell under the influence of the old boyars and attempted to reestablish paganism” . De unde și de ce invenția cu „tengriismul”, căruia cineva s-a grăbit să îi facă repede o pagină, bineînțeles fără nici un fel de referință, ....

Războaiele cu croații, maghiarii, pecenegii și sârbii....

  • afirmația este susținută cu referința [18], un citat din Enciclopedia Britanică, care însă vorbește despre „... assaults from Magyars, Pechenegs, the Rus, and Byzantines”. În ce scop cineva i-a scos de pe lista dușmanilor pe ruși și bizantini, introducându-i totodată, fără nici o bază pe sârbi și croați pe lista inamicilor bulgarilor, nu cred că e greu de ghicit

„Două invazii consecutive, una ruteană și alta bizantină au avut ca rezultat cucerirea capitalei Preslav de către armata bizantină în 971.”

  • cineva avut iarăși ideea de a-i scoate pe ruși de pe lista dușmanilor și a aruncat vina pe cotropitorii „ruteni”! De fapt sursa citată spune clar că era vorba de Rusia Kieveană.
Concluzii amareModificare

Așa arată părerea mea despre 10% din articol. Dacă cineva are dorința să meargă mai departe cu analiza îi urez succes.

Argumentele mele se opresc aici. Dar o curiozitate încă mă bântuie: cum a putut fi scris și promovat atât de sus un articol așa de dubios fără nici o reacția a comunității?

Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 21 martie 2013 20:38 (EET)Măcreanu Iulian

Mulțumesc pentru lectura critică serioasă. Articolul nu a avut parte de așa ceva vreodată, ci doar de introducerea forțată a și mai multor idei naționaliste din diverse direcții. —Andreidiscuţie 25 martie 2013 14:46 (EET)


- - - - - - - - - - - - -

Propunere de încheiere a discuției

  • Constatări:
    • articolul poate fi folosit ca model pentru o eventuală lecție de „falsificare și răstălmăcire științifică”
  • Obiecții:
    • traduceri eronate, interpretabile sau tendențioase
    • citarea greșită sau cu omisiuni
    • folosirea de pseudo-surse
    • folosirea cu preponderență a surselor on-line, care fac greoaie trasabilitatea informației
    • folosirea marginală sau lipsa lucrărilor de referință de primă importanță: enciclopediile bulgare, lucrări și tratate de istorie relevante, anuare statistice
    • introducere de informații neverificabile sau de mică importanță
    • prezentare unilaterală sau omiterea aspectelor controversate
    • deficiențele sesizate nu au fost corectate pe timpul procesului de evaluare
  • Propuneri:
    • marcarea articolului ca având un conținut tendențios și controversat
    • Respingere, dacă nu se înregistrează nici o obiecție întemeiată și argumentată, până pe data de 24.04.2013

Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 16 aprilie 2013 20:18 (EEST)Macreanu Iulian

Discuție încheiată. Articolul nu primește statutul.— Ionutzmovie discută 11 mai 2013 14:31 (EEST)