Wikipedia:Wikipedia:Reevaluări articole de calitate/Mănăstirea Plătărești/Arhiva 1

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Articolul nu respectă criteriul 1c. Există secțiuni întregi fără note de subsol.--Strainu (دسستي‎14 septembrie 2016 19:18 (EEST)[răspunde]

Nu erau chiar esențiale dar am introdus cu o serie de referințe. Dacă mai sunt necesare și altele promit să le rezolv punctual. --Macreanu Iulian (discuție) 22 octombrie 2016 10:33 (EEST)[răspunde]

Având în vedere că aspectele semnalate au fost rezolvate și faptul că discuția nu a mai înregistrat alte evoluții de mult timp, propun închiderea discuției și păstrarea statutului, dacă nu se înregistrează nici o obiecție de fond până la data de 15 decembrie 2016. --Macreanu Iulian (discuție) 7 decembrie 2016 19:32 (EET)[răspunde]

@Strainu:, mai sunt necesare referințe?— Ionutzmovie discută 7 decembrie 2016 19:40 (EET)[răspunde]

Da, în paragrafele care încep cu:

  • "Totuși, mai multe surse consideră că există dovezi că mănăstirea..." - cred că trebuie unit pur și simplu cu paragraful următor, pentru că au același subiect.
  • "Biserica mănăstirii este realizată pe un plan cu influență sârbească..." - ultima frază nu pare să aibă sursă. Dacă e din alt paragraf, trebuie reluată sursa.
  • "Prin Decretul nr. 630 din 11 august 1862..." - tot ultima frază
  • "Spitalul și-a încetat existența în primii ani după revoluție,..."
Rezolvat. --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 14:13 (EEST)[răspunde]

Plus secțiunile "Închinarea Mănăstirii Plătărești la Sfântul Mormânt" și "Primul stareț al Mănăstirii Plătărești", unde sunt mai multe paragrafe fără surse.--Strainu (دسستي‎7 decembrie 2016 20:08 (EET)[răspunde]

Rezolvat. Observație: faptul că acele paragrafe nu aveau referințe nu înseamnă că erau informații nereferențiate. Informațiile prezentate acole fuseseră deja prezentate și referențiate în alte secțiuni ale articolului. Am considerat că la fel ca în cazul citărilor "in-line" unde nu trebuie să "albăstresc" fiecare apariție a termenului mănăstire nu e necesar să repet nici referențierea "off-line". Am făcut-o acum, ca să fie bine să nu fie rău și toată lumea mulțumită. --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 14:13 (EEST)[răspunde]
  • Lipsesc încă referințe
De acord. E loc oricând de mai multe referințe. --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 14:13 (EEST)[răspunde]
  • Stilul de referențiere nu este uniform (când se indică numărul paginii în text, când se indică direct în referința de subsol)
Rezolvat. --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 14:13 (EEST)[răspunde]
  • Sunt referințe incomplet descrise (de exemplu se indică ce carte este, dar nu și pagina, iar în caz de imposibilitate aflare numerotare măcar subcapitolul Ex.: A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiana - volumul 4 - De la Mateiu Basarab și Vasile Lupu pănă la Fanarioți, Universitatea București, accesat la 11 septembrie 2013 --> lipsesc și datele de identificare ale ediției; alt exemplu Lista monumentelor istorice - lipsește indicarea județului/paginii).
Rezolvat. --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 14:13 (EEST)[răspunde]
  • Am luat prin sondaj 2 cărți menționate la Bibliografie: Stoicescu, Nicolae: Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România. I - Țara Românească (Muntenia, Oltenia și Dobrogea). Vol. 2 : M-Z, indici, Editura Mitropoliei Olteniei, 1970 și Stoicescu, Nicolae: Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, Editura enciclopedică română, București, 1971 Care sunt referințele din text care sunt din aceste surse menționate ca fiind folosite? Aceeași situație și la Păcurariu, Mircea: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Volumul 2, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981/ Ludescu, Stoica : Letopisețul cantacuzinesc, în „Magazinul istoric pentru Dacia”, tom IV, București, 1845, pp 320–321, apud Berza, Mihai: Pentru o istorie a vechii culturi românești : culegere de studii, Editura Eminescu, 1985/ (m-am oprit la Ludescu Nicolae și nu am mai mers mai sus spre litera A, să verific)
  • Am remarcat referințe unice dintr-o carte, iar cartea este menționată in exenso atât la descrierea referinței, cât și la bibliografie. Sunt puțin nedumerit, deoarece m-aș fi așteptat fie la uniformitate (punem toate sursele și în corpul referințelor și la bibliografie), fie la punerea la bibliografie doar a surselor din care s-au luat cel puțin 2 referințe din pagini diferite sau un număr semnificativ de referințe (articol/ text cu paginația/ subâmpărțirea pe subacapitole neidentificabilă)
Rezolvat. Bibliografia cuprinde toate sursele pe care le-am consultat (ca în viața reală). Tot la fel, dacă am găsit o anumită informație într-o anumită sursă și am citat-o nu am mai citat și toate celelalte surse unde apare aceeași informație.Lucrările respective cuprind foarte multe elemente de context general pentru epocă care m-au făcut să înțeleg contextul general în care să încadrez articolul despre mănăstire. Dacă sunt dubii asupra utilității lor în redactarea articolului sunt dispus oricând să port o discuție documentată. --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 14:13 (EEST)[răspunde]
  • Ctitoriile lui Matei Basarab odată sunt descrise ca fiind scrise de Negrău Veniamin, odată de Negrău Nicolae.
Rezolvat. Era greșeală de redactare evidentă (Veniamin Nicolae)

--Accipiter Q. Gentilis(D) 7 decembrie 2016 21:05 (EET)[răspunde]

Au trecut 6 luni de la această propunere. Cred că este timpul să se ia o decizie, într-o direcție sau alta.--Strainu (دسستي‎27 mai 2017 23:22 (EEST)[răspunde]

Voi căuta surse online pentru ceea ce ai menționat mai sus.— Ionutzmovie discută 2 iunie 2017 04:02 (EEST)[răspunde]
Și eu sunt de acord că este timpul să se ia o decizie discuția devenind una fără obiect, mai ales că în toată perioada, cu excepția mea nu s-a înghesuit nimeni măcar să corecteze o greșeală de scriere. Eu votez pentru păstrarea statutului. --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 14:13 (EEST)[răspunde]

Lipsesc încă referințele numai la următorele două porțiuni de text:

  • "O circumstanță care a favorizat această evoluție a lucrurilor în cazul Mănăstirii Plătărești a constituit-o și lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii, luate de tătari la 1659 și care nu au mai putut fi recuperate niciodată.
  Rezolvat prin reformulare.--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 iunie 2017 17:26 (EEST)[răspunde]
Nu am găsit formularea respectivă dar referirea la pierderea arhivelor se gasește în secțiunea "Perioada modernă și contemporană (1859-prezent)": Trupele bulgare vor produce noi devastări mănăstirii, dintre care cea mai gravă a reprezentat-o arderea întregii arhive și a cărților de cult. Ca urmare, în arhiva mănăstirii nu s-a păstrat nici un document mai vechi în legătură cu istoricul său. (Referința [19]). --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 17:38 (EEST)[răspunde]
  • "În perioada 1950-2000 biserica mănăstirii a funcționat doar ca biserică de enorie pentru parohia Plătărești."
Rezolvat. Am scos fraza care o dubla practic pe cea dinainte. --Macreanu Iulian (discuție) 4 iunie 2017 17:38 (EEST)[răspunde]
Am găsit până la urmă pe portalul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor chestiunea (numai că anul menționat ca început e 1960, nu 1950), așa că am reintrodus textul.--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 iunie 2017 17:47 (EEST)[răspunde]

@Macreanu Iulian:, dacă îmi spuneți că aveți sau veți avea de unde să referențiați și cele 2 mici porțiuni de text mi se pare ok să închid discuția cu păstrarea statutului. Poate că nu aveți zilele astea la îndemână materialul respectiv, dar e suficent să vă angajați în acest sens. --Accipiter Q. Gentilis(D) 4 iunie 2017 17:18 (EEST) P.S. Am observat că mai sunt alte porțiuni de text unde relația cu referințele în cauză este mai greu de stbilit, dar această relație devine totuși evidentă la o citire mai atentă. Pentru viitor și pentru ușurarea vieții[răspunde]

Status păstrat.--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 iunie 2017 17:47 (EEST)[răspunde]

Comentariu

Este evident dificil pentru oricine să reia un articol făcut în urmă cu mai mulți ani și de aceea poate că uneori reevaluările sunt mai lungi. Pentru viitor și pentru ușurarea vieții tuturor, sunt de părere că relația dintre porțiunile de text și referințe asociate trebuie să fie evidentă în orice moment. Este de datoria celui care a scris textul să-l facă ușor de citit și să evidențieze explicit relația cu sursele folosite. Nu este în nici un caz de datoria cititorului să-și bată capul cu găsirea acestei relații. Din acest punct de vedere afirmații precum că "rezultă din text mai sus" sau "mai jos" ori că informația a fost odată refrențiată și că la repetare nu mai trebuie referențiată nu sunt potrivite pentru a suține un statut. Excepția este - evident, reprezentată numai de introducere, unde cele scrise trebuie însă să aibă integral acoperire în textul care urmează acesteia.--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 iunie 2017 18:21 (EEST)[răspunde]