Zina Izbaș

Această pagină a fost propusă pentru ștergere. Motivul: Marcat cu {{notabilitate}} din februarie 2024. Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Zina Izbaș. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia. Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă.

Zina Izbaș (n. 15 noiembrie 1954, s. Heleșteni, com. Marinici, r-nul Nisporeni) este o poetă și jurnalistă radio originară din Republica Moldova . Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova(2012), a Uniunii Jurnaliștilor din Moldova și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Date biografice

Zina Izbaș, născută Zinaida, în familia țăranilor Ileana și Ion Izbaș și-a făcut studiile medii la școala din comuna Marinici.

Între anul 1973 urmează studiile superioare la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Filologie cu specializare în jurnalistică, pe care o absolvește în 1978.

Debutează editorial în 1998 cu placheta de versuri „Dragă, Tu”.[1]

Activitate profesională

După absolvirea facultății, se angajează la redacția Ziarului Raional Vulcănești (1978-1979) în funcție de traducător, redactor, redactor-șef adjunct.

Între 1979-1982, lucrează la redacția Ziarului Studențesc „Inginerul” a Institutului Politehnic.

Ulterior, este angajată la Compania publică „Teleradio-Moldova”, departamentul Actualități, Redacția Dezbateri, Coproducție, Documentare și Investigații, Emisiuni pentru Adolescenți și Tineret în calitate de redactor (1982), promovată în funcția de redactor superior (1983), redactor-prezentator categorie superioară.

O dată cu angajarea la Radio Moldova, preia oficial (1982) pseudonimul literar Zina Izbaș.

Între anii 1992-2013, realizează emisiunile pentru adolescenți „Semnal Junior” și „Studioul Juniorilor”, „Nopți albe de dor”, „Pe undele nopții”; ,,Puterea bunătății”.

În anul 1999, inițiază și organizează Concursul de Creație al Tinerei Generații „ARS ADOLESCENTINA”, ajuns astăzi la cea de-a XXV-a ediție.

A publicat în revistele: „Țara”, „Literatura și Arta”, „Florile Dalbe”, „a” Mic, „Natura”, „Univers pedagogic”, „Astralis”, „SUD-EST” etc. Cu unele publicații periodice colaborează până în prezent.

În aprilie 2022 este angajată bibliotecar, responsabil de organizarea și moderarea evenimentelor literare la Filiala OVIDIUS a BM „B.P.Hasdeu”.

Activitatea literară cuprinde 13 cărți, editate în mare parte la editura „Pontos”, editor Marcela Mardare.

În martie 2024 publică prima carte în proză pentru adolescenți „Îngerii Pământului”, lansată la BM „B.P.Hasdeu”.

Cărți publicate

• Dragă, Tu, versuri, ed. GNOSIS, București , 1998;
• Cîntec pentru Tine, ed. PONTOS, Chișinău, 2001;
• Dor de Dor, ed. PONTOS, Chișinău, 2006;
• Reduta neuitării, ed. PONTOS, Chișinău, 2010;
• Șoapte în toamnă, ed. PONTOS, Chișinău, 2013;
• Dans cu trandafiri, ed. PONTOS, Chișinău, 2015;
• Mama mea, Ileana mea, ed. PONTOS, Chișinău, 2016;
• Prințesa care vrea să zboare, literatură pentru copii, ed. Pontos, Chișinău, 2019;
• Baladă cu timp rebel, ed. Pontos, Chișinău, 2020;
• Povești frumoase despre dorul de acasă, literatură pentru copii, ed. Pontos, Chișinău, 2022;
• Rugă de veșnicie pentru neam, ed. Pontos, Chișinău, 2022;
• Stare de selenă, ed. Pontos, Chișinău, 2023;[2]
• Îngerii Pământului, nuvele pentru adolescenți, ed. Pontos, Chișinău, 2024.

Antologii

• Scriitori români uniți în cuget și simțiri la Centenarul Marii Uniri, ed.Editgraph-Bacău, 2018;

• Vis cu Nichita, vol.X, vol IV, Antologiile APOLLON, Ed.RoCart, 2020;

• Vis de toamnă, Antologiile APOLLON, Ed.RoCart, 2020;

• Mama mea - icoană sfântă, ed.ITER, Chișinău, 2021;

• Tatăl meu, eroul meu, ed.ITER, Chișinău, 2021.

Premii

• Medalia MERITUL CIVIC, 2012;

• Diploma de excelență cu prilejul Zilei Naționale a Culturii din România, 2013;
• Laureată a săptămânalului Literatura și Arta pentru anul 2023, rubrica „Publicistică”.[3]

Articole în periodice

• Izbaș, Zina. Tu ; Sulina ; Sens : [versuri] / Zina Izbaș // Porto-Franco. – 2011. – Nr. 4-6. – P. 46.
• Izbaș, Zina. Parfumul viu al unei întâlniri de neuitat : [despre lansarea cărții „Motănașul din flori” autoare Lucreția Bârlădeanu la biblioteca „Ovidius”] / Zina Izbaș // Florile dalbe. – 2022. – 26 aug. – P. 3;
• Izbaș, Zina. Trofee, medalii și distincții tinerilor învățăcei : [Gala laureaților concursului ARS Adolescentina, etapa istorie cu genericul „Ridică-te, Ștefane, și vezi-ți fiii” (A. Păunescu) desfășurat la Biblioteca „Ovidius”]/ Zina Izbaș // Lit. și arta. – 2023. – Nr. 27, 6 iulie. – P. 8;
• Izbaș, Zina. „Vrem un oraș eco!” : [despre plimbarea micilor ecologiști de la biblioteca „Ovidius” în pădurea din sectorul Râșcani în cadrul programului estival „Provocarea verii”] / Zina Izbaș // Florile dalbe. – 2023. – 24 aug. – P. 9;
• Izbaș, Zina. Paradisul de-acasă : [studiu despre istoria satului natal Marinici, raionul Nisporeni] / Zina Izbaș // Natura. – 2023. – Nr 08 (august). – P. 9;
• Izbaș, Zina. Lira toamnei despre pace și dragoste : [Festivalul Literar Artistic „Sentimente de toamnă în poezie și cântec”, ediți-a a 3-a, organizat de Cenaclul literar-artistic „Vocea generației”, președinte prozatoarea Ana Onică, într-o ședință comună cu Cenaclul de poezie și cântec românesc „Nicolae Labiș” din Fălticeni, județul Suceava. Prezentă la Festival, Zina Izbaș reprezentant al Cenaclului „Ovidius”] / Zina Izbaș // Lit. și arta. – 2023. – Nr 42, 19 oct. – P. 6;
• Izbaș, Zina. Ocrotiți de Măicuța Domnului : [laureații Concursului „Ars Adolescentina”, etapa „Ridică-te, Ștefan, și vezi-ți fii” organizat la Biblioteca „Ovidius” în excursie la Mănăstirea Putna] / Zina Izbaș // Lit. și arta. – 2023. – Nr 33-34-35, 19 oct. – P. 11;
• Izbaș, Zina. Descoperirea micilor ecologiști ovidieni: Raiul pe pământ dacă te comporți corect cu natura și mediul ambiant : [notițe din jurnalul „Provocarea verii” – program estival de lectură și activitate ecologică, desfășurat la Biblioteca „Ovidius”, filială a BM „B. P. Hasdeu”] / Zina Izbaș // Natura. – 2023. – Nr 09 (septembrie). – P. 15;
• Izbaș, Zina. Miezul frânt din pâinea caldă a copilăriei : [despre concursul de creație ARS ADOLESCENTINA, ediția a XXV-a, Etapa viereană cu genericul „Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi” organizat și desfășurat la Biblioteca „Ovidius” ] / Zina Izbaș // Literatura și Arta. – 2024. – 22 febr. – P. 8.

Aprecieri critice

• Victor Cobzac, pictor: „Văd poezia Zinaidei Izbaș în culori pastelate, o gamă de culori fină. Zina Izbaș știe să modeleze cuvinte, să sculpteze. Este bine știut că o pictură o poți vedea, o sculptură o poți înconjura și pipăi, iar arhitectura poți pătrunde prin ea. Cred că poezia Zinei Izbaș are toate trei elemente.”
• Victoria Fonari, critic literar: „Motivul toamnei, mirosul de gutui, aroma copilăriei, factura broderiilor care parcă se remarcă printre cuvintele care sunt în acest text. Un dor foarte frumos al unei copilării și a unui om care vrea să rămână, dar și să păstreze amprentele copilăriei. Este un eveniment unde s-au pliat foarte interesant interpretările critice, dar și poezia teatralizată”.
• Ala Mutilica, șef relații cu publicul la Biblioteca Publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni: „Poeziile doamnei Izbaș au miros inconfundabil de viață, de frumos, bunătate, flori și au un gust de acadea. Ele răscolesc sentimentele ascunse, ne îndeamnă să fim optimiști orice s-ar întâmpla”.
• Marcela Mardare, poetă și prozatoare: „Scrie sentimentele pe care le trăiește și pe care le încredințează hârtiei, după ce le trece prin inima și cugetul ei. Poeziile ei sunt curate ca lacrima”.
• Aliona Grati, doctor habilitat: „Este un patriotism declarat în favoarea culturii românești, a Patriei cu care se identifică Zina Izbaș”.
• Angela Cărăuș, actriță, Artistă Emerită: „Cum am luat cartea Zinei Izbaș în mână, mi-a răscolit inima și sufletul, pentru că toți trăim cu aceeași durere, cu aceeași dorință să ne reunim cât mai repede cu țara-mamă”.[4]
• Lidia Grosu: „„Pur adevăr” e faptul că poeta Zina Izbaș și-a construit casa ființei în Cuvânt: „Scriu / Pentru că Sufletul meu / Vrea să cânte. / Emoția / Îi sugrumă vocea /Și… el / Naște cuvinte. / Febra bucuriei / O impart la muze – / Eu cant Sufletului meu / Să mă auză” (Eternitate). Astfel, înaintând dinspre „Eternitate”, care este CUVÂNTUL, spre o altă eternitate, care esste copilăria cu mama și tata, („Din filmul grădinii / Cu mulți copii / Privesc îndelung spre o poartă – / Ce mult aș vrea / Să-l văd mergând / Pe cel mai mare dintre meșteri / Care a fost tata… / Admir năframa / Purtată de mama: / Ea mă alintă și-mi spune / Ce este mai frumos pe lume” (Eternitate1,2)).”[5]