Zona economică liberă Bălți

Prezență online
ZEL „Bălți”
Tip	Zonă economică liberă
Fondată	2010
Fondator(i)	Guvernul Republicii Moldova
Țara	Republica Moldova
Sediu	Bălți
Număr de stabilimente	5 (Bălți, Strășeni, Orhei, Cahul, Căușeni)
Oameni cheie	Marin Ciobanu (Administrator)
Produse	cablaj electric, complexe de spălătorii, echipament pentru aer condiționat, structuri din oțel, etc
Servicii	sortare, alimentație, brokeraj, chirie, construcție, etc.
Angajați	▲3.720 (2017)^[1]
zelb.md
Modifică date / text

Zona economică liberă „Bălți” (abreviat ZEL Bălți) a fost lansată la 26 mai 2010, și reprezintă a șaptea zonă economică liberă din Republica Moldova. La primul semestru al anului 2017, volumul total (de la fondare) al investițiilor în ZEL a constituit 111,3 de mln. de dolari SUA.^[1]

ZEL „Bălți” contribuie esențial la realizarea următoarelor sarcini: atragerea investițiilor străine majore; sporirea potențialului de export al RM cu produse competitive; dezvoltarea infrastructurii existente și crearea unei infrastructuri industriale de transport și comunale noi; crearea unui număr mare de noi locuri de muncă și perfecționarea cadrelor existente; ameliorarea situației social-economice în municipiul Bălți ^[2]^[3]. La fel ca și celelalte zone, zona liberă de la Bălți beneficiază de un set de facilități, prevăzut de legea cadru privind zonele antreprenoriale libere, de Codul Vamal și de cel Fiscal ^[4].
În 2010 erau înregistrați 7 rezidenți: ÎCS „Klampfer Building Services” SRL, „Magic V.S.” SRL, ÎCS „Unger Steel” SRL – toate specilizate în construcții; „Nica-R” SRL – activează în domeniul servicilor de alimentație publică; ÎCS Societatea „Administrarea imobiliară” SRL și Claritate SA – prestează sevicii de arendă ^[5]. Cel mai mare este compania Draexlmaier, care are circa 1300 de angajați și fabrică diverse cabluri pentru gigantul automobilistic german BMW. Doar 10 la sută din angajați sunt din localitate, restul fiind aduși cu transportul companiei din satele și raioanele învecinate ^[6].

Activitatea ZEL este orientată spre producerea utilajelor constructoare de mașini, componentelor și altor produse cu valoare adăugată înaltă; realizarea producției finite pe piața externă; utilizarea capacităților de producție existente și a infrastructurii municipale. Un rol deosebit va fi rezervat industriei constructoare de mașini ^[2]. Zona va include două teritorii cu o suprafață totală de 11,8 ha și are acces la calea ferată și la drumurile de importanță națională și internațională, precum și la 30 km de Aeroportul Internațional Liber Mărculești ^[4].

Inițial ZEL „Bălți” cuprindea două subzone cu suprafețe de 1,5 ha și respectiv 10,35 ha în care activează ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL. La sfârșitul anului 2010 a fost creată subzona nr.3 pentru a spori potențialul investițional disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului Bălți în ansamblu. Din cele 136,4 ha doar 110 ha sunt destinate pentru crearea noii subzone. Pe teritoriul în afara zonei libere, 26,49 ha, Administrația ZEL Bălți va construi o parcare, un centrul expozițional și comercial, un hotel etc. Totodată, pe teritoriul transmis se planifică crearea unor parcuri industriale și business incubatoarelor ^[7].

Legături externe modificare

Pagină web

Referințe modificare

^ ^a ^b „Activitatea Zonelor Economice Libere: Date statistice | Ministerul Economiei al RM”. Arhivat din original la 13 septembrie 2017. Accesat în 13 septembrie 2017.
^ ^a ^b „La Bălți a fost inaugurată o zonă economică liberă”. Timpul. 27 mai 2010. Accesat în 21 ianuarie 2011.
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite unimedia-zelbalti.2010
^ ^a ^b „La Bălți va fi a șaptea zonă liberă din Moldova”. Moldova.org. 05 martie 2010. Arhivat din original la 2010-03-17. Accesat în 21 ianurie 2011. Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
^ „Rezidenții Zonei economice libere Bălți”. Site-ul oficial al ZEL Bălți. Accesat în 21 ianuarie 2011. Legătură externa în |publisher= (ajutor)
^ „La Bălți a fost deschisă o Zonă Economică Liberă”. Publika TV. 27 mai 2010. Accesat în 21 ianuarie 2011.
^ „În cea de-a 3-a subzonă a Zonei Economice Libere „Bălți" pot demara primele proiecte investiționale”. Site-ul oficial al Ministerului Economiei al Republicii Moldova [1]. 12 octombrie 2010. Accesat în 21 ianuarie 2011. Legătură externa în |publisher= (ajutor)

[2017data-1] „Activitatea Zonelor Economice Libere: Date statistice | Ministerul Economiei al RM”. Arhivat din original la 13 septembrie 2017. Accesat în 13 septembrie 2017.

[timpul-zelbalti-2] „La Bălți a fost inaugurată o zonă economică liberă”. Timpul. 27 mai 2010. Accesat în 21 ianuarie 2011.

[unimedia-zelbalti.2010-3] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite unimedia-zelbalti.2010

[moldovaorg-zelbalti-4] „La Bălți va fi a șaptea zonă liberă din Moldova”. Moldova.org. 05 martie 2010. Arhivat din original la 2010-03-17. Accesat în 21 ianurie 2011. Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)

[5] „Rezidenții Zonei economice libere Bălți”. Site-ul oficial al ZEL Bălți. Accesat în 21 ianuarie 2011. Legătură externa în |publisher= (ajutor)

[publika-zelbalti-6] „La Bălți a fost deschisă o Zonă Economică Liberă”. Publika TV. 27 mai 2010. Accesat în 21 ianuarie 2011.

[7] „În cea de-a 3-a subzonă a Zonei Economice Libere „Bălți" pot demara primele proiecte investiționale”. Site-ul oficial al Ministerului Economiei al Republicii Moldova [1]. 12 octombrie 2010. Accesat în 21 ianuarie 2011. Legătură externa în |publisher= (ajutor)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]