Ștefan Protopopescu

General de aviație Ștefan Protopopescu
(în fotografie, sublocotenent)
Date personale
Născut1890 Modificați la Wikidata
Turnu Severin, Mehedinți, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat1929 (39 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieaviator
militar
military flight engineer[*][[military flight engineer (military aircraft crew member)|​]]
inventator Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
A luptat pentruRomânia România
Ani de serviciu1909 - 1929
GradulMaior
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial

Ștefan Protopopescu (n. 1890, d. 1929[2]) a fost un ofițer, unul dintre pionierii aviației române, primul aviator brevetat în România.

 
Aviatori la şcoala de aviaţie Chitila.

Ștefan Protopopescu era originar din Mehedinți.[3] Alege cariera militară, arma geniu. Este atras de aviație și urmează școala din cadrul Complexului Aeronautic de la Chitila (lângă București), înființat la 20 noiembrie 1909. Aici, în data de 9 iulie 1911 sublocotenentul Ștefan Protopopescu obține brevetul de pilot militar, devenind primul pilot brevetat în România și primul pilot al armatei române. Zborul de brevetare l-a făcut cu un aparat de tip Farman III model 1909, construit în licență în atelierele de la Chitila. Imediat după el, în data de 17 iulie obține în condiții similare brevetul de pilot și colegul său, sublocotenentul Gheorghe Negrescu. În anii 1913-1914 ambii vor studia la Școala Superioară de Construcții Mecanice și Aeronautice din Paris, devenind primii ingineri militari de aviație ai armatei române.[4]

Constructor de avioane

modificare

La 1 iulie 1920 se înființează Arsenalul Aeronautic, la conducerea căruia este numit maiorul inginer aviator Ștefan Protopopescu. După proiectul realizat de el se construiește avionul Proto, care avea să fie în anul 1922 primul avion autohton construit într-o unitate industrială românească.[5]

În anul 1923, la fabrica Astra din Arad, după un alt proiect al său se realizează 25 de exemplare ale aparatului Proto 1.[6] În urma unui accident în timpul încercărilor, accident în care a murit pilotul de încercare al fabricii, Ion Sava, unul din cei mai buni piloți ai primului razboi mondial, avioanele sunt consolidate, devenind Proto 2. Acestea au fost folosite ca avioane de școală pentru faza a II-a, ce corespundea obținerii brevetului de zbor internațional.[5]

În anul 1924 se fondează la București Societatea pentru exploatări tehnice (SET), unde după planurile lui Ștefan Protopopescu se execută avionul Proto 3. Tot aici se realizează două exemplare din biplanul de recunoaștere Proto S.E.T., după un proiect al său în colaborare cu ing. Dumitru Baziliu.[5]

În 1924, la cererea guvernului României întocmește un memoriu privind înființarea unei fabrici de avioane și motoare, memoriu susținut de șeful de Stat Major, colonelul Paul Teodorescu. În urma acestei acțiuni, Parlamentul României adoptă în anul 1925 „Legea privitoare la întreprinderile industriale în legătură cu apărarea națională”, actul de naștere al fabricii de avioane care avea sa poarte denumirea de Industria Aeronautică Română (IAR).[5]

 
Maior inginer aviator Ştefan Protopopescu.
  1. ^ https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/cum-tratat-statul-roman-inventiile-primului-pilot-brevetat-romania-lui-Stefan-protopopescu-severineanul-genial-constructii-avioane-militare-1_5634a7b6f5eaafab2c2f3a82/index.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Ștefan Iancu Dezvoltarea științei și tehnicii în perioada interbelică Arhivat în , la Wayback Machine. Noema, vol II, nr. 2, p 149, 2003, accesat 9 februarie 2009
  3. ^ Vasile Tudor - Mehedințeanul Ștefan Protopopescu, primul aviator și constructor militar de avioane, Drobeta Turnu - Severin: "Mehedinți, istorie și civilizație, 1981, pp 131-147
  4. ^ Forțele Aeriene Române Începuturi Arhivat în , la Wayback Machine., roaf.ro, accesat 9 februarie 2009
  5. ^ a b c d Eugen Modrișan IAR Brașov, prima uzină aeronautică românească aspera.ro, accesat 9 februarie 2009
  6. ^ Primele automobile fabricate în România cimec.ro, accesat 9 februarie 2009

Legături externe

modificare