Șuvara Sașilor

Șuvara Sașilor
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Șuvara Sașilor
Harta locului unde se află Șuvara Sașilor
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaActual Sibiu county CoA.pngJudețul Sibiu
 România
Cel mai apropiat orașTălmaciu
Coordonate45°40′18″N 24°13′24″E / 45.67167°N 24.22333°E45.67167°N 24.22333°E / 45.67167; 24.22333 ()45°40′18″N 24°13′24″E / 45.67167°N 24.22333°E45.67167°N 24.22333°E / 45.67167; 24.22333 ()
Suprafață20 ha
Înființare2000

Șuvara Sașilor este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu.[1]

LocalizareModificare

Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ vestic al orașului Tălmaciu (pe terasa sudică a râului Sadu), în apropierea drumului județean DJ105G, care leagă localitatea Sadu de Tălmaciu.

DescriereModificare

 
Șuvară (Molinia caerulea)

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[2] și are o suprafață de 20 ha. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Frumoasa[3] și a fost desemnată ca rezervație naturală în scopul protejării și conservării anumitor specii din flora spontană a împrejurimii Cindrelului.

Rezervația naturală (un fost teren ce a aparținut sașilor din zonă) reprezintă o arie cu pâlcuri de mesteacăn argintiu (Betula pendula), arin (Alunus glutinosa) sau zălog și fânețe ce adăpostec specii floristice rare; dintre care unele protejate la nivel european prin Directiva 92/43/CE (anexa I) din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[4]; astfel: șuvară[5] (Molinia caerulea)[6], narcisă (Narcissus stellaris), gladiolă (Gladiolus imbricatus), iris (Iris sybirica), brândușelele (Crocus banaticus), gențiană (Gentiana pneumonaunthe), mărarul porcului (Peucedanum rochelianum); precum și mai multe specii de orhidee (Orchis incarnata, Orchis laxiflora, Orchis transillvanica).

DistrugereModificare

În aprilie 2019 o parte din rezervație a fost arată cu plugul[7]. Specialiștii au aproximat că în condiții ideale lotul respectiv s-ar putea reface în cel puțin 20-25 de ani[8]. Ariile protejate și parcurile naturale ale României au rămas lipsite de protecție reală din vara anului 2018 când guvernul condus de Viorica Dăncilă a adoptat ordonanța de urgență 75/2018 prin care custozii ariilor naturale protejate au fost înlocuiți în misiunea lor de cei ai unei agenții guvernamentale[9][10], lăsând aceste areale neprotejate[11].

Vezi șiModificare

NoteModificare