Țvi Herș Guttman
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Țvi Herș Guttman צבי הרש גוטמן | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Huși, Vaslui, România[1] |
| Decedat | (79 de ani)[1] Tel Aviv, Israel[1] |
| Înmormântat | Cimitirul Nahalat Itzhak[*] |
| Cetățenie |  România Israel (–) |
| Religie | iudaism |
| Ocupație | rabin |
Modifică date / text  | |
Țvi Herș Guttman (n. , Huși, Vaslui, România – d. , Tel Aviv, Israel) a fost un rabin român și israelian, unul dintre liderii comunității evreiești bucureștene în perioada 1920-1961 și supraviețuitor al pogromului de la București. El a fost membru in Consiliul rabinilor din Romania și Av Beit Din, președinte al tribunalului rabinic din București. A fost activ și în mișcarea sionistă religioasă Mizrahi. După anul 1961 s-a stabilit la Tel Aviv.
Biografie
modificareFamilia, copilăria și tinerețea
modificareTvi Herș Guttman s-a născut în 1893 la Huși într-o familie de evrei evlavioși, descendenți ai lui Baal Șem Tov și înrudiți cu familia rabinilor hasidici Ruzhin, care au fost faimoși în Podolia, Bucovina și Galiția de est. Tatăl său s-a numit Arie Guttman, iar mama sa Hava Beile născută Rabinovici. Când Țvi a avut vârsta de 3 ani familia s-a mutat la Buhuși.
În copilaria de la la Buhuși Guttman a crescut într-o atmosferă impregnată de învățătura hasidică și a învățat la ieșiva Beit Israel din oraș. Deja la 14 ani învățătorii săi l-au găsit demn de a-l trimite să predice și să țina conferințe în diverse alte comunități. Unul din evreii înstăriți din regiune i-a propus o bursă de studii pentru a învăța la Seminarul ortodox rabinic din Berlin, dar tatăl său s-a împotrivit, preferând ca fiul său să continue învățătura la ieșiva din Buhuși, la Curtea admorului țadik "Bohusher Rebbe", Isac Friedman, nepotul rabinului Israel din Rujîn. De tânăr, s-a simțit Guttman atras și de ideile sioniste, mai ales după ce a asistat la Iași la o conferintă a lui Nahum Sokolov.
La 17 ani Guttman a primit diploma de rabin de la mai marii rabinilor din România, între care Bețalel Zeev Șafran și Haim Mordehai Roller, de asemenea a primit autorizații de la rabinii Menahem Yehuda Landau din Botoșani, Haim Yehuda Leibel, precum și de la cumnatul său, rabinul Șimșon aharon Derbermediger din Buhuși.
La 18 ani Guttman s-a însurat cu Ethel născută Schechter. În anul următor a devenit rabin la Codăești și a întemeiat acolo o ieșivă.
Activitatea la București
modificareÎn 1920 Guttman s-a stabilit cu familia la București, unde a înaintat cu repeziciune în ierarhia rabinică a orașului.
El a predat la Hevrat Shas pe care o înființase rabinul Iacob Ițhak Niemirower și a fost ales membru în Consiliul rabinic din Romania și în postul de Av Beit Din, președinte al tribunalului rabinic din București. A devenit vestit pentru soluțiile halahice[2] pe care le-a găsit pentru starea civilă a acelor femei ai căror soți au dispărut în vreme de război sau alte izbeliști.
După venirea la București rabinul Guttman a slujit la Sinagoga Hamidraș Haiașan (Școala cea veche) de pe Calea Moșilor și s-a numărat si printre fondatorii secției din București al mișcării sioniste religioase Mizrahi și a fost ales presedintele ei. De asemenea a fost ales membru in Comitetul Executiv al Mișcării Sioniste din România care era format din nouă membri.
A avut cinci copii, dintre care cei mari erau Iacob, avocat, doctor în drept și filozofie, și Iosef, ziarist, doctor în literatură și filozofie.
La 21 ianuarie 1941, în timpul Rebeliunii legionare, o bandă de legionari i-au scos din casă pe rabinul Guttman, împreună cu fiii săi mai mari, Iacob (Iancu), de 27 ani, și Iosif, de 25 ani pentru vina de a fi evrei. Rabinul și fiii săi au fost supuși până dimineata la acte de violența si torturi și apoi au fost duși pentru a fi împușcați în pădurea Jilava. Fiii săi au pierit, în timp ce rabinul a scăpat ca prin minune de gloanțele asasinilor și a izbutit să se întoarcă în oraș. A ajuns la o stație de poliție care căzuse și ea în mâinile legionarilor. Aceștia l-au luat iarăși în pădure pentru a-l executa, dar și de data aceasta gloanțele l-au ocolit. După două zile de foamete, chinuri și lovituri din partea pogromiștilor care au vrut să-l silească să-și facă crucea, armata a restaurat ordinea în zonă și viața i-a fost salvată.
În zilele regimului comunist în România
modificareLa o perioada scurtă dupa căderea regimului militar-fascist în Romania, el a fost urmat de regimul comunist care a dezlantuit, între altele, un val de prigoane împotriva activistilor sioniști. În 1954 a fost arestat fiul rabinului, si el rabin, Efraim Guttman după intervenții ale unor numeroși factori din țară și străinătate, inclusiv din Statele Unite, acesta a fost eliberat după numai o lună de detențiune.
În 1961 rabinul Guttman și familia sa au primit permisiunea de a emigra în Israel.
Activitatea în Israel
modificareFamilia Guttman s-a stabilit la Tel Aviv unde rabinul Țvi a fondat un centru comunitar al israelienilor originari din România, care a inclus și o sinagogă dedicată memoriei celor doi fii ai săi, Iacob și Iosef. Locul a devenit curând un centru spiritual al multora din imigranții evrei originari din România.[3]
Soția rabinului, Ethel, a decedat în 1958. Ea a fost înmormântată la cimitirul Filantropia din Bucuresti, alături de cei doi fii mai mari. Rabinul Țvi Guttman a decedat în august 1973 la Tel aviv si a fost înmormântat la cimitirul Nahlat Itzhak.
După decesul rabinului Țvi, conducerea centrului și a sinagogii a fost continuată de fiul său, rabinul Efraim Guttman.
Viața privată
modificareÎn afara fiilor mai mari, Iacob și Iosif, pierduți în pogromul din București în ianuarie 1941, rabinul Tzvi Hersh Guttman a mai avut trei copii:Hava Hess, medic si conferentiara la Universitatea Ebraică din Ierusalim, Itzhak Ben Tzvi, inginer aeronautic, care a fost director adjunct al Industriei aerospațiale israeliene si conferențiar in aeronautică la Technionul din Haifa și la Universitatea Tel Aviv precum si Efraim Guttman, rabin la Tel Aviv.
Cărți
modificare- כרם צבי - ספר דרשות, Sefer drashot (Carte de predici) București 1939-1940, בבוקרשט, שנת ת"ש.
- ארץ הצבי - Eretz Hatzvi, - (Țara cerbului - numele face aluzie la numele autorului Tzvi)
culegere de response rabinice, înnoiri și manuscrise- publicată postum
- Sheerit Yaakov veYossef - divrey hagut meizvonam shel banav-
scrieri filozofice din patrimoniul fiilor - cu citate si prefețe de rabinul T.H.Guttman, 1967-1968
- Maayan sheharav - Un izvor pustiit - carte de articole in memoria rabinului T.H.Guttman - aparuta postum, 1973-1974
Bibliografie
modificare- Baruh Tercatin, Lucian Zeev Herșcovici Prezențe rabinice în perimetrul românesc, Hasefer, Bucuresti, 2008
Legături externe
modificareNote
modificare- ^ a b c d e f National Library of Israel Names and Subjects Authority File, accesat în
- ^ după codul juridic iudaic Halacha
- ^ מן ההווי הדתי: הכנסת ספר תורה לבית הכנסת "בית יעקב יוסף הרב גוטמן", ziarul "Hatzofe", 20 Octombrie 1965, p. 4,