2S1 Gvozdika

Date generale
2S1 Gvozdika
2S1 "Gvozdika" la muzeul artileriei din Sankt Petersburg
Tip	Artilerie autopropulsată
Loc de origine	Uniunea Sovietică
Greutate	16 tone
Lungime	7,26 m
Lățime	2,85 m
Înălțime	2,73 m
Echipaj	4

Calibru	122 mm
Închizător	pană orizontală semiautomată
Câmp de tragere vertical	între -3 și +70°
Câmp de tragere orizontal	360°
Cadență de tragere	5 lovituri pe minut (maxim) 1-2 lovituri (tir susținut)
Viteză inițială	680 m/sec
Bătaie maximă	15.3 km (muniție convențională) 21.9 km (muniție specială)

Blindaj	20 mm
Armament principal	un obuzier de 122 mm 2A18 (D-30)
Motor	YaMZ-238N diesel 220 kW (300 CP)
Autonomie	500 km
Viteză maximă	60 km/h pe drum; 30 km/h pe teren accidentat 4.5 km/h pe apă
Modifică text

2S1 Gvozdika (rusă: 2С1 «Гвоздика»; română: garoafă) este un obuzier autopropulsat sovietic de 122 mm care seamănă cu PT-76, însă de fapt este o altă versiune a transportorului de trupe MT-LB. „2S1” este denumirea sa GRAU. O altă denumire rusească este SAU-122, dar în armata rusă este cunoscut de obicei sub numele de Gvozdika (Garoafă). 2S1 poate fi transformat cu ușurință într-un vehicul amfibiu și, odată ce intră în apă, este propulsat de către șenile. Este disponibilă o varietate de șenile mai late, care îi permit lui 2S1 să opereze în condiții de zăpadă sau mlaștină. De asemenea, este protejat în caz de contaminări nucleare, biologice sau chimice și dispune de vedere pe timp de noapte cu infraroșu.

Istoria producției

Primul prototip a fost gata în 1969. 2S1 a intrat în serviciul Armatei Roșii la începutul anilor '70 și a fost văzut pentru prima dată în public la o paradă a forțelor de uscat poloneze în 1974. Vehiculul a fost distribuit în numere mari (72 la o divizie de tancuri, 36 la o divizie de infanterie motorizată). A fost denumit M1974 de către armata SUA și a fost produs în fabrici de stat bulgare, poloneze și rusești.

Variante

Fosta Uniune Sovietică

MT-LBu – O variantă mai mare a lui MT-LB, are șasiul mai lung și motorul mai puternic decât 2S1.
UR-77 „Meteorit” (ustanovka razminirovaniya) – vehicul pentru curățat mine, cu o superstructură asemănătoare cu o turelă, pentru două rampe de lansare. Acestea sunt folosite pentru a arunca, cu ajutorul rachetelor, furtunuri pentru curățat mine UZP-77 într-un câmp minat, după care furtunurile sunt detonate la comandă. Astfel, o zonă de 90 pe 6 metri poate fi curățată. UR-77 este succesorul lui UR-67, bazat pe BTR-50.
RKhM „Kașalot” (razvedivatel'naya chimiceskaya mașina) – vehicul de recunoaștere chimică cu dispozitive pentru detecție, marcare și alarmă. Acest model are forma carcasei și spatele lui 2S1, însă șasiul scurt și turela cu mitralieră ale lui MT-LB. Fosta denumire vestică: ATV M1979/4.

RKhM-K – versiune pentru comandă cu echipament de comunicații adițional, însă fără senzori sau indicatoare

Polonia

2S1M – îmbunătățit cu echipament amfibiu

România

Obuzierul autopropulsat Model 89.

Model 89 – variantă românească ce folosește o versiune modificată a carcasei lui MLI-84

Iran

Raad-1 (tunet) – variantă iraniană care este bazată pe carcasa transportorului de trupe Boragh

Bulgaria

BMP-23 (bojna mașina na pekhotata) – vehicul de sprijin pentru infanterie cu un tun 2A14 de 23 mm și rachete antitanc ghidate 9K11 „Malyutka” într-o turelă pentru doi oameni. Șasiul este bazat pe acela de la MT-LB, însă având componente de la 2S1 și fiind echipat cu un motor de 315 cai putere.