Adunările obstești (Congregații generale) erau adunări „reprezentative“ care erau convocate de voievodul Transilvaniei, de regele Ungariei și, mai rar, de vicevoievod. Erau compuse din reprezentanți ai nobilimii, ai clerului înalt, al orășenimii, ai ostașilor și ai țărănimii libere. Aveau atribuții judiciare și, rar, se ocupau cu probleme fiscale sau administrative. Cea mai veche mențiune a Adunării obstești din Transilvania este din 8 iunie 1288. Aceasta atestă existența unui „regnum Transilvanum“, deosebit de „regnum Hungariae“, în frunte cu Roland Borșa, „voyvoda Transsylvanus et comes Zonuk“ cu puteri de real suveran.

Istoria României
Stema României
Acest articol este parte a unei serii
Preistoria pe teritoriul României
Epoca pietrei
Epoca bronzului
Epoca fierului
Dacia
Cultura și civilizația dacică
Războaiele daco-romane
Dacia romană
Originile românilor
Evul Mediu timpuriu în România
Formarea statelor medievale
Țările Române în Evul Mediu
Țara Românească
Principatul Moldovei
Dominația otomană
Țările Române la începutul epocii moderne
Epoca fanariotă
Modernizarea țărilor române
Regulamentul Organic
Revoluția Română de la 1848
Principatele Unite
Războiul de Independență
Regatul României
Primul Război Mondial
Unirea Basarabiei cu România
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Banatului cu România
Unirea Transilvaniei cu România
România în al Doilea Război Mondial
Comunismul în România
Ocupația sovietică a României
R.P. Română/R.P. Romînă
R.S. România
Revoluția Română din 1989
România după 1989
Vezi și
Istoria românilor
Istoria militară a României
Istoriografia română

Portal România
 v  d  m 

Românii sunt amintiți în martie 1291, când regele maghiar Andrei III a ținut la Alba-Iulia o adunare „cu toți prelații, baronii, nobilii, secuii, sașii, românii din toate părțile Transilvaniei“ ... „pentru îndreptarea stării acestora“. Românii mai sunt amintiți la Congregația generală din mai 1355, ținută de voievod la Oprișani lângă Turda.

După 1437, în locul „Congregațiilor voievodale“ au apărut „Congregațiile generale ale nobilimii“, alcătuite din „stările privilegiate“ - nobilimea maghiară, sașii și secuii. „Stările privilegiate“ au folosit aceste adunări pentru făurirea alianței lor împotriva țărănimii, în general și, în special, împotriva românilor considerați „națiune tolerată“.

Din secolul al XVI-lea Congregațiile se transformă în Dietă. În condițiile în care Transilvania a devenit principat autonom, problemele mai importante de politică externă și internă aveau să fie soluționate în principiu de Dietă.

Vezi și modificare