Ajutor:Când anii se tot adună...

Această pagină este un eseu ghid ce conține sfaturile unuia sau ale mai multor editori ai Wikipediei. Opiniile consemnate aici nu fac parte dintre politici și îndrumări și deși pot servi cu scop de asistență, ele nu au fost subiectul vreunui consens.

Despre această pagină pe scurt: Mi-am permis să vă scriu aceasta pentru că vă apreciez ca editor, pentru că vă apreciez munca și pentru că, uneori poate exista o atitudine mai greu de înțeles din partea unora față de dumneavoastră, căreia, cel puțin în parte îi pot fi găsite cauze corectabile.

“ Nu știu dacă vă dați seama, dar [...] corectez zilnic articolele create de dvs. De ce o fac? ”

— Un wikipedist

După un timp, este posibil ca în textele create de dumneavoastră pe Wikipedia să înceapă să scape mai multe erori de scriere, decât v-ați fi imaginat uneori că sunteți în stare să nu le remarcați, erori pe care alții vor trebui să vină din urmă să vi le corecteze. De aceea, bunăvoința și buna credință pot să nu mai fie suficiente pentru ca, la final, să rezulte un lucru de calitate. Poate fi astfel necesar, acestora să li se adauge modificarea tacticilor pe care le utilizați.

Probleme....probleme....

Există poapte mulți care, habar nu au că acest gen de probleme există... Este deci de menționat că din partea unora poate apărea o neînțelegere a acestor aspect și drept efect, puteți ajunge să fiți cumva criticat în direcția nepotrivită. Dumneavoastră însă este important să procedați în consecință și să identificați metode care vă sunt utile, pentru că, din exterior lucrurile pot arăta neplăcut și pot crea senzația de deficiență intelectuală, de lipsă de instruire și de interes, ceea ce este neadevărat și nedrept.

Mergând însă pe firul analizei problemelor, se pot identifica unele cauze ale acestora ca fiind corectabile. Cu siguranță veți putea identifica mai multe aspecte abordabile, din care unele ar putea ține de relația dintre complexitatea unor probleme și posibilitățile de a le face față, dincolo de un anumit punct. Până la acele aspecte însă, este util să încercați să luați măsuri legate de ceea ce poate fi corectat relativ ușor.

S-ar putea uneori să vă mirați de cât de agramat pot unii scrie un text în prima lui versiune, dar există explicații reale care, țin de erori de adaptare la contextul modificat de vârstă, de responsabilități, de timpul disponibil, de starea tehnică a tastaturii, etc.

Ah.... vederea!

“ Pentru moment am probleme cu vederea. Aștept o pereche nouă de ochelari. ”

— Cum să [nu] scrii pe Wikipedia

Cu vârsta, receptorul vizual (retina) se modifică, parametrii lentilei cristalinului la fel, profunzimea câmpului vizual scade, oboseala ochilor se instalează mai (sau din ce în ce mai) rapid și așa mai departe... Când citim un text pe care noi l-am scris la tastatură, deja cam știm ce am scris acolo, astfel că de fapt s-ar putea să amestecăm ceea ce realmente vedem scris cu ceea ce de fapt „citim” din ceea ce deja avem noi în minte. Este un mecanism prin care erorile de scriere pot scăpa, cu atât mai mult cu cât pentru a evita un efort crescut impus privirii, creierul poate devia pe nesimțite „derulatul imaginilor” de la ecran, spre „cinematograful” din propria minte...

Mai mult, faptul că ochii sunt obosiți sau obosesc rapid determină ca privitorul să adopte poate, inconștient, o focalizare intermediară a privirii, mai puțin obositoare și să interacționeze cu ecranul prin folosirea imaginii mentale a ceea ce scrie și prin ajustare recurentă a cadrului. De aici apar o altă serie de erori (e.g. cuvinte neșterse, grupuri de litere lăsate aiurea, dezacorduri, agramatisme, etc...), pentru că textul final se schimbă în mod dinamic în mintea celui care scrie și posibilitățile fizice reduse, de coordonare cu mâna și cu ecranul, fac să nu se mai poată ține pasul cu rapiditatea cu care procesează mintea, de altfel suficient trează și de agilă în continuare.

Ar putea fi unori o soluție să scoateți la imprimantă textul după ce l-ați finalizat și să luați în mână apoi ceva de scris, pentru a identifica și a marca erorile. După aceea, cu textul în care erorile sunt vizibil marcate, în mână, veți putea porni să le corectați. Evident mai simplu, dar poate mai complicat pentru dumneavoastră, ar fi să activați și să utilizați cum trebuie facilitățile de autocorecție din editorul de text pe care îl folosiți în mod uzual, sau poate, să utilizați un anume corector de text. Există de asemenea editorul vizual, care, oferă posibilitatăți de a vedea în timp real ce tastați. Este bine să nu vă sfiiți să-i întrebați și pe alții la care intuiți că poate au aceleași probleme, cum procedează.

Alteori, distanțarea ecranul laptopului de ochi, prin folosirea unei tastaturi separate așezată între dumneavoastră și laptop, ajută, pentru că chiar dacă vă schimbați ochelarii aceasta este posibil să nu fie suficient. Acesta se întâmplă deoarece contururile spre periferie nu le mai percepeți la fel și contrastul imaginilor se reduce, iar zona de claritate și profunzimea câmpului vizual se reduc și ele. Idem, oboseala și viața de zi cu zi, reducerea răbdării și altele își pun amprenta lor de neignorat, asupra modului în care inserați textul aici, pe Wikipedia.

Păcatele... coordonării

“ Mă simt extraordinar de ... binișor. De vină e domnul Parkinson, care mă roade pe dinăuntru. ”

— Din mărturisirile unui wikipedist șugubăț

Sunt condiționări minore care conduc la efecte nebănuite, cum ar fi o tastă care nu funcționează suficient de bine, astfel că apăsată nu generează un caracter, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna, sau trebuie apăsată a doua oară și atunci cum atenția este deja îndreptată spre următorul cuvânt, degetul se duce mai în lateral și se apasă tasta de lângă. Cel care scrie nu mai sesizează astfel, ce s-a întâmplat.

Pe de altă parte, de multe ori creierul trimite degetul să tasteze spre imaginea mentală a tastei, nu propriu-zis spre tasta respectivă, ori, există situații în care apare ceea ce se numește dismetrie^{⁠(en)[traduceți]} (e vorba de o afectare a coordonării mișcării), ceea ce face ca degetul să ajungă să apese de fapt o altă tastă.

Ce am putea face în plus?

Este bine să știți că Afil a contribuit la Wikipedia până la aproape 94 de ani, fiind decanul de vârstă al Wikipediei în limba română.

Dacă dificultățile care apar legate de introducerea textului tind să devină obositoare puteți încerca, dacă vă place în continuare să contribuiți la Wikipedia, să abordați ceva mai mult ca înainte operațiuni care implică folosirea unor manevre semiautomate sau repetitive, cum ar fi combaterea vandalismului, sau să înfiați o greșeală de tipar.

Pe de altă parte, de ce ar fi târziu să înțelegeți ce înseamnă licențierea imaginilor la Wikipedia și de ce nu v-ați putea documenta pentru a ajuta la trierea, sortarea, organizarea, inserarea în articole și de ce nu, uneori, la salvarea imaginilor încărcate la Wikipedia în limba română sau la Wikimedia Commons. Nu v-ar face plăcere o imagine frumoasă să stea cum trebuie la locul ei, acolo de unde poate sprijini cel mai mult procesul educațional sau cititorul?

Și la urma urmei, dată fiind experiența pe care o aveți unii, ea nu trebuie transmisă mai departe? Cine să o transmită altora mai departe, dacă nu dumneavoastră? Puteți astfel încerca să vă alăturați procesului de mentorat pentru a ajuta la instruirea noilor utilizatori.

Vezi și

• Osteoartrită (artroză sau osteoartroză)
• Sindrom de canal carpian
• Sindrom de cap anteriorizat (vezi în engleză și Anterior Head Syndrome, Forward head posture, Text Neck Syndrome)
• Oversitting (statul mult pe scaun)