Deschide meniul principal

Ana, Principesă de Bourbon-Parma

Ana de Bourbon-Parma
Majestatea Sa Regina României
ReginaAnaARomaniei.jpg
Paris, 1991
Date personale
Nume la naștereAnne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite
Născută[1][2]
Paris, Franța
Decedată (92 de ani)[3][1][2]
Morges, Elveția
Înmormântată13 august 2016
Curtea de Argeș
PărințiPrințul René de Bourbon-Parma
Prințesa Margaret a Danemarcei Modificați la Wikidata
Frați și suroriPrince Michel of Bourbon-Parma[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuMihai al României
CopiiMargareta, Principesă Moștenitoare a României
Elena, Principesă a României
Irina, Principesă a României
Sofia, Principesă a României
Maria, Principesă a României
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieretail clerk[*]
ambulance driver[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă[*]
Familie nobiliarăCasa de Bourbon
Casa de România
Imn regalTrăiască Regele
Domnie
DomnieNu a domnit niciodată
ÎncoronareNu a fost încoronată
PredecesorNu are
SuccesorNu are

Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite; n. ,[1][2] Paris, Franța – d. ,[3][1][2] Morges[*], Elveția) a fost soția regelui Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.

Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat acordul pentru căsătorie. Mai mult, l-a forțat pe regele Mihai să abdice la 30 decembrie 1947. Cuplul s-a căsătorit în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă. În cercurile monarhiste și în cadrul familiei regale a României, Ana de Bourbon-Parma a fost cunoscută sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa).

BiografieModificare

Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma. Aceasta și-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei frați Jacques, Michel și André în Franța. În 1939 și-a însoțit familia, care fugea din calea naziștilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile școlii de artă Parson's School of Design în perioada 1940-1943 și a lucrat în același timp ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârșitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței.[4]

Întâlnirea cu regele Mihai al RomânieiModificare

Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar în acele zile vărul său primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I, moment despre care își amintește ca fiind stânjenitor, din cauza unei gafe protocolare: „Am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei și pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, regele Mihai al României... Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat“.[4] Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu regele Mihai I, însă la 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea forțată a acestuia.

În martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa este nulă, fiind smulsă prin amenințare cu forța și șantaj. Ca urmare a acestei declarații, guvernul comunist le-a retras atât lui, cât și membrilor Familiei Regale, cetățenia română.

CăsătoriaModificare

 
Monograma Reginei Ana a României

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești. Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi trântind cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectând promisiunea de a-și boteza copii în religia catolică, ci în cea ortodoxă.[5]

Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participe la ceremonie. În aceste circumstanțe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar.[5] La ceremonie au fost prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati.[4] La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția.

Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).

DecesulModificare

S-a stins din viață la ora 13.45 la Spitalul Morges din Elveția la data de 1 august 2016[6] și a fost înmormântată în noua catedrală arhiepiscopală și regală din Curtea de Argeș[7] la data de 13 august 2016. În memoria ei, Guvernul României a decretat ziua de sâmbătă, 13 august, zi de doliu național.[8][9] 13 august 2016 a fost decretată și în Republica Moldova zi de doliu național de către președintele Nicolae Timofti.[10] La funeraliile Majestății Sale au luat parte reprezentanți ai guvernului României,în frunte cu premierul Dacian Cioloș, reprezentanți ai bisericilor catolice și ortodoxe române, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți ai familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei și Germaniei, ai familiilor regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg și de Bourbon-Parma, precum și ai familiilor Princiare de Ligne, de Hohenberg și de Schaumburg-Lippe.[11]

Titluri, ranguri și onoruriModificare

TitluriModificare

  • 18 septembrie 1923 - 10 iunie 1948: Alteța Sa Regală, Principesa Ana de Bourbon-Parma[12]
  • 10 iunie 1948 - 1 august 2016: Majestatea Sa, Regina Ana a României, Principesă de Bourbon-Parma[4]

OnoruriModificare

Onoruri naționaleModificare

Onoruri internaționaleModificare

[23]

Vezi șiModificare

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d Anne Antoinette Françoise Charlotte di Borbone, Principessa di Parma, The Peerage, accesat în  
  2. ^ a b c d Anne Prinzessin von Bourbon-Parma, Munzinger-Archiv, accesat în  
  3. ^ a b A murit Regina Ana, HotNews.ro,  
  4. ^ a b c d Regina Ana a împlinit 91 de ani. „Trăiesc prezentul. Mâine vine mereu cu un mare semn de întrebare” | adevarul.ro
  5. ^ a b Regele Mihai I și Regina Ana sărbătoresc, miercuri, 67 de ani de căsătorie - Mediafax
  6. ^ A murit Regina Ana, digi.ro, 1 august 2016
  7. ^ Noua Catedrală Regală de la Curtea de Argeș a fost sfințită
  8. ^ Funeralii Regina Ana: 13 august - zi de doliu național pe teritoriul României - agerpres.ro, accesat pe 16 august 2016
  9. ^ Funeraliile Reginei Ana. Ultimele omagii aduse în ceremonia publică din Piața Palatului. - mediafax.ro, accesat pe 16 august 2016
  10. ^ R. Moldova a decretat zi de doliu național pe 13 august, cand va fi înmormântată Regina Ana - hotnews.ro, accesat pe 16 august 2016
  11. ^ http://www.realitatea.net/funeralii-regina-ana-ce-reprezentanti-ai-caselor-regale-sunt-asteptati-mari-surprize_1969436.html
  12. ^ MS Regele Mihai I
  13. ^ Ordine și decorații
  14. ^ Royal Jewels of the World Message Board: Re: Stockholm Tiara
  15. ^ http://img4.hostingpics.net/pics/170585mihaianalilian1960jpg.jpg
  16. ^ Ordinului Coroana României
  17. ^ MARRIAGE OF KARL HAPSBURG & FRANCESCA VON THYSSEN. - 0000282804-027 - Rights Managed - Stock Photo - Corbis
  18. ^ Alocutiunea Altetei Sale Regale Principesa mostenitoare Margareta cu ocazia primirii Ordinului National Legiunea de Onoare a Republicii Franceze
  19. ^ Connaissance des Religions > Sommaires - 1985-1994
  20. ^ La Vie Chevaleresque, December 1938, 21/22:p.73-74
  21. ^ Royalty
  22. ^ Pinterest
  23. ^ Regele Mihai - 90 - File de istorie

Legături externeModificare