Analemă

Analema sau analemma, este figura trasată pe cer prin diferite poziții ale Soarelui puse în evidență la o aceeași oră și din același loc, în cursul unui an calendaristic.

Aplicație a analemei: punctul luminos pune în evidență data aproximativă (în jurul amiezei). Biserica Saint-Jean-Baptiste din Lautenbach (Haut-Rhin, Franța).

Etimologie

Cuvântul românesc analemă / analemmă are o etimologie multiplă: franceză analemme / analème, engleză analemma și germană Analemma. Cuvintele franceze analemme / analème sunt împrumutate din limbile engleză și germană. Cuvântul englez analemma este un împrumut din limba greacă: ἀνάλημμα, analêmma^[1] („suport”, „substrucție”), bazat pe aceeași rădăcină ca și cuvântul λῆμμα, lễmma: „lemă”.

Realizare

Această figură nu poate fi pusă în evidență decât prin fotografie, simulând fenomenul printr-un program de astronomie sau cu ajutorul unui planetariu. O astfel de figură nu este specifică Pământului, ci poate fi observată și de pe alte planete. De pe Pământ, analema are forma unui „8”, observată de pe Marte, analema are forma unei „picături de apă”.

Coordonata verticală a unui punct corespunde declinației Soarelui în timp ce poziția orizontală indică decalajul dintre ora solară aparentă și ora solară medie, adică ora indicată de un ceasornic.

Ecartul dintre acești doi timpi se numește ecuația timpului . Este rezultanta a două efecte. Mai întâi din cauza excentricității orbitei terestre, iar ca urmare a celei de a doua legi a lui Kepler, viteza aparentă de deplasare a Soarelui nu este constantă. Apoi timpul solar mediu este dat pentru un Soare fictiv care se deplasează pe ecuator, în timp ce Soarele se deplasează de-a lungul eclipticii, trebuie să se țină seama de înclinarea axei de rotație a Pământului în raport cu planul eclipticii.

Analeme terestră și marțiană
Analema văzută la amiază, de la Royal Observatory, Greenwich (51.48° latitudine nordică, 0.0015° longitudine vestică).
Analema văzută la amiază, de pe Pământ, în emisfera nordică.
Analema văzută de pe Marte.^[2]

Orientarea analemei terestre depinde de oră. Pe la amiaza locală, forma de opt este aproape dreaptă în raport cu meridianul, cum o ilustrează figura de mai sus. La o altă oră din zi optul este înclinat spre stânga (dimineața) sau spre dreapta (după-amiaza) .

Note

^ Webster’s Seventh New Collegiate Dictionary (1970)
^ en Telling Time on Mars Arhivat în 27 februarie 2010, la Wayback Machine. de Michael Allison — ianuarie 1998.

Bibliografie

Webster’s Seventh New Collegiate Dictionary (1970), G.& C. Merriam Company, Publishers, Springfield, Massachusetts, U.S.A.

Lectură suplimentară

Oliver, Bernard M. (1972). „The Shape of the Analemma”. Sky and Telescope. 44: 20. Bibcode:1972S&T....44...20O.
Kittler, Richard; Darula, Stan (2004). „Analemma, the Ancient Sketch of Fictitious Sunpath Geometry—Sun, Time and History of Mathematics”. Architectural Science Review. 47 (2): 141–4. doi:10.1080/00038628.2004.9697037.
Sidoli, Nathan (2005). „Heron's Dioptra 35 and Analemma Methods: An Astronomical Determination of the Distance between Two Cities”. Centaurus. 47 (3): 236–58. Bibcode:2005Cent...47..236S. doi:10.1111/j.1600-0498.2005.470304.x.
Semazzi, Fredrick H.M.; Scroggs, Jeffrey S.; Pouliot, George A.; McKee-Burrows, Analemma Leia; Norman, Matthew; Poojary, Vikram; Tsai, Yu-Ming (2005). „On the Accuracy of Semi-Lagrangian Numerical Simulation of Internal Gravity Wave Motion in the Atmosphere”. Journal of the Meteorological Society of Japan. 83 (5): 851–69. doi:10.2151/jmsj.83.851.
Luckey, P. (1927). „Das Analemma von Ptolemäus” [The analemma by Ptolemy]. Astronomische Nachrichten (în germană). 230 (2): 17–46. Bibcode:1927AN....230...17L. doi:10.1002/asna.19272300202.
Id, Yusif (decembrie 1969). „An Analemma Construction for Right and Oblique Ascensions”. The Mathematics Teacher. 62 (8): 669–72. JSTOR 27958259.
Yeow, Teo Shin (2002). The Analemma for Latitudinally-Challenged People (PDF) (BS Thesis). National University of Singapore.