Angela Similea

cântăreață română de muzică ușoară
Angela Similea
Date personale
Nume la naștereIoana Angela Similea
Născută (78 de ani)[1] Modificați la Wikidata
1 Decembrie, România Modificați la Wikidata
Căsătorită cuVictor Surdu ()
Andi Constantin[*]
Sorin Movileanu[*]
Jan Hilgen[*] () Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațieCântăreață solo
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Gen muzicalMuzică ușoară, pop
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1970 - prezent
Case de discuriElectrecord, Ovo Music, Roton
Discografie
Listă completăDiscografia Angelei Similea  Modificați la Wikidata
Prezență online

Ioana Angela Similea (n. , 1 Decembrie, Ilfov, România) este o cântăreață română de muzică ușoară, de mare succes în anii '70-'80.[2] Printre marile ei hituri se numără: "Bun venit rază de soare", "Nesuferită tristețe", "Când băieții ne privesc", "Un albastru infinit", "Dacă n-ai fi existat", "Grăbește-te și vino", "Balada iubirilor deschise", "Recheamă-mă și-am să revin", "Voi cânta pentru mileniul trei", "Nu-mi lua iubirea", "Viața merge iubind înainte", "Ultimul tramvai", "Tangoul" și "Să mori de dragoste rănită".[3][4]

Biografie

modificare

Copilăria și adolescența (1946 - 1969)

modificare

Născută pe 9 iulie 1946 în comuna 1 Decembrie din județul Ilfov, Angela Similea a fost cel mai mare din cei trei copii ai cuplului Petre și Gherghina Similea, având doi frați mai mici.[5] Atracția față de muzică și-a manifestat-o încă din copilărie, când, deși foarte timidă, obișnuia să cânte atunci când călătorea cu tramvaiul, spre neplăcerea mamei sale, care încerca mereu să o facă să se oprească.[6] Ca adolescentă, severitatea mamei, precum și faptul că nu o lăsa să iasă la „ceaiuri” alături de prietenele ei i-au provocat un complex de inferioritate.[6] O mare influență în alegerea carierei de cântăreață a fost când a asistat pentru prima dată la un concert al Mariei Tănase.[7][8] Totuși, din cauza refuzului categoric al mamei de a o lăsa să urmeze o carieră care nu-i oferea siguranță materială (spunându-i că trebuie sa aibă o „meserie decentă”), a vrut să urmeze o facultate de medicină pentru a deveni medic pediatru.[8][9]

În timpul liceului, profesorul de muzică Marin Teofil i-a descoperit talentul, îndrumând-o către compozitorul George Grigoriu, care conducea atunci ansamblul UTC.[7][8] Acesta a stabilit ca Angela Similea să ia lecții de canto cu Florica Orăscu, care a lucrat cu mulți alți interpreți din aceeași generație precum Aura Urziceanu, Dida Drăgan, Mihai Constantinescu și Olimpia Panciu.[8] Deoarece Florica Orăscu a considerat că viitoarea artistă avea o voce „prea cristalină” i-a recomandat să se apuce de fumat pentru a căpăta gravitate. După o perioadă relativ scurtă, vocea Angelei Similea s-a maturizat, coborând și devenind mai profundă.[8] Începe să cânte în 1965 în mișcarea de amatori, afirmându-se în cadrul Festivalului artiștilor amatori, obținând locul III cu piesa „Câmpia sub lună” de V. Veselovski, obținând apoi premiul I la concursul Primăvara bucureșteană.[7]

Debutul la "Cerbul de Aur" și "Un albastru infinit (1970 - 1979)

modificare

Primul succes îl obține odată cu premiul II de la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”, din 1970[10] când a obținut Cerbul de Argint pentru interpretarea cântecelor "După noapte, vine zi" și "Amurgul". La televiziune debutează în cadrul emisiunii-concurs Emoții în premieră cu melodiile "Așa ești tu" și "Guantanamera". [2]

În 1971 lansează șlagărul lui George Grigoriu Amurgul, cu care va obține premiul special al juriului la concursul Ancora Děčínului din Cehoslovacia.

În 1972, la Festivalul Orfeul de aur din Bulgaria, obține locul II cu melodia "Tu ești primăvara mea" de Florin Bogardo, participarea ei fiind menționată și de revista Billboard.[11]

În 1977, lansează cântecul "Un albastru infinit", compus de Marcel Dragomir, cu care avea să obțină premiul I la Festivalul Mamaia. Muziciana a participat și la Festivalul Sopot din Polonia unde trebuia să interpreteze cântecul "Un albastru infinit" și "Țurai" alături de Marius Țeicu și Olimpia Panciu. Deoarece partiturile orchestrației pentru "Un albastru infinit" nu au sosit la timp, deși au fost trimise prin ambasadă, Țeicu a realizat știmele pentru cântecul a capella "Pastel", cu o seară înainte de începerea festivalului, pentru a fi interpretat de corul polonez, orchestrația pentru "Un albastru infinit" fiind mult mai complexă și greu de redat, pentru ca Similea să poată participa. În dimineața festivalului, organizatorii au decis să o mute pe Similea în deschierea concertului, dar aceasta a refuzat.[12] Avea să câștige premiul "Miss Zoom" ("Miss Festival").[13]

Apogeul (1980 - 1990)

modificare

În 1981 intră în distribuția musicalului Corina realizat de compozitorul Edmond Deda și Cella Tănăsescu după Jocul de-a vacanța (Mihail Sebastian), apoi Fratele meu, Charles (după comedia Școala bârfelilor de Richard Rinsley Sheridan) și Adio femei.

În 1985 apare în filmul Rămășagul regizat de Ion Popescu Gopo. De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Dan Iagnov, Marian Nistor, Florin Bogardo, Adrian Enescu, George Grigoriu.

Succes fluctuant și "Să mori de dragoste rănită" (1991 - 2004)

modificare

Melodia "Să mori de dragoste rănită", compusă de Marcel Dragomir, pe versurile lui Aurel Storin, a fost declarată "melodia secolului al XX-lea" de către public, cu ocazia galei organizate de TVR 2, în 2000. În 2005, Angela Similea a revenit pe piața muzicală, după zece ani de absență, cu un nou album, intitulat „Lumea mea”, realizat de Ovidiu Komornyk.

„În anul 2003, într-un turneu in Germania, Ovidiu Komornyik mi-a propus o colaborare în vederea realizării unui album.Fondul era prielnic: acumulasem mult dor de cântec și adunasem suficientă «ocară» din partea publicului, care ma dojenea pentru «abandon». Așa ca am pornit lucrul și, exact dupa nouă luni, s-a nascut «Lumea mea». O dată cu aceasta am revenit pe scenă, iar publicul m-a așezat pe același loc, al meu: așa am simțit! Avându-l pe Ovidiu alături mi-a fost mai ușor să mă adaptez în noua formă de întâlnire dintre artist și publicul de azi!”
—Angela Similea[14]

"Lumea mea": Revenirea în atenția publicului și media (2005 - 2011)

modificare

Plecarea în America (2012 - prezent)

modificare

Viața personală

modificare

Prima căsătorie a fost cu Andi Constantin, electrician de meserie, de care s-a despărțit rapid pentru a se căsători cu chitaristul Sorin Movileanu. În timpul acestui mariaj, Angela Similea a devenit pentru prima oară mamă, născându-l pe Sorin. Nu a funcționat nici cea de-a doua căsătorie, iar Angela Similea a ajuns, din nou, la altar alături de Jan Hilgen, un om de afaceri din Olanda pe care l-a cunoscut prin intermediul unor prieteni, în România. Acesta i-a înfiat fiul și împreună au trăit o poveste de dragoste frumoasă, timp de 17 ani, acesta fiind și cel mai lung mariaj al Angelei Similea. În 1991, cei doi și-au spus adio. Apoi, a fost căsătorită cu omul politic Victor Surdu, din data de 9 februarie 1999. Acesta din urmă a decedat la 7 aprilie 2011.[15]

Imaginea publică și stilul

modificare

Vocea muzicienei a fost descrisă ca fiind „un glas vibrant, profund, cu o întindere muzicală inconfundabilă, cu un timbru vocal specific, o voce inimitabilă”,[16] dar și "de neînlocuit"[17] și "o voce cu nuanțe de cristal, cu un timbru aparte, inconfundabil."[18] Versurile celor mai multe compoziții interpretate de Similea, la fel ca cele pe care le interpretau alți soliști de la sfârșitul secolului al XX-lea (ca Mirabela Dauer, Marian Nistor sau Cătălin Crișan), au fost criticate de unii ca fiind siropoase.[19] Cu toate acestea, cele mai multe cântece au avut un mare succes de public devenind adevărate șlagăre.

Datorită succesului comercial foarte mare pe care l-a înregistrat muziciana de-a lungul anilor, aceasta mai este supranumită „Doamna șlagărelor” sau „Cea mai iubită cântăreață de muzică ușoară”.[20] Conform unui sondaj CURS realizat pentru Jurnalul Național în anul 2009, Angela Similea a fost declarată ca fiind „cea mai apreciată cântăreață” din ultimii 20 de ani de către public.[21]

Cântăreața s-a descris ca fiind perfecționistă, atunci când vine vorba de munca din studioul de înregistrări, [22] declarând că merge cu lecția învățată.[23] Similea a luat lecții de dans, plăcându-i foarte mult să danseze, fiind fană a dansului sportiv.[24] Ca artiști care au avut un puternic impact asupra muzicii, Similea i-a enumerat pe Michael Jackson, pe care l-a descris ca fiind un „geniu”, declarând că îl adoră, ABBA, Elvis Presley și The Beatles.[25] Artista este cinefilă, iubind în egală măsură teatrul și opera.[26] Muziciana și-a exprimat admirația și pentru Toto Cutugno, atât muzical, cât și pentru actele sale caritabile.[27]

Cântăreața și-a exprimat interesul de a lansa un album live sau un DVD, dar a refuzat oferta din partea TVR pentru DVD, considerând-o „jenantă”.[28] Titus Muntean a declarat că Similea este artistul cu cele mai multe înregistrări pentru televiziune din perioada predecembristă.[29]

Alexandra Ungureanu a descris-o pe Similea ca fiind un idol pentru ea.[30]

Colaboratori frecvenți

modificare

Angela Similea a colaborat cu Marcel Dragomir pentru multe piese de-a lungul anilor, „Un albastru infinit” și „Să mori de dragoste rănită” fiind considerate ca fiind cele mai bune colaborări ale celor doi.[31]

Similea l-a descris pe Adrian Enescu ca fiind „americanizat, mai occidental”, ca răspuns la afirmația că acesta a fost cel mai nonconformist compozitor cu care a lucrat.[32]

Discografie

modificare

Șlagăre (selectiv)

modificare
  • "Un albastru infinit" (1978)
  • "Omleta din ouă de broască țestoasă" (1978)
  • "Să te gândești din când în când la mine" (1983)
  • "De ce te uiți la mine" (1983)
  • "Când vei înceta să mă iubești" (1983)
  • "Casa mea" (1983)
  • "Nostalgie" cu Savoy (1985)
  • "De n-ai să vii" (1985)
  • "Iubește-mă de-ți plac cum sunt" (1985)
  • "Grăbește-te și vino" cu Savoy (1985)
  • "Dacă n-ai fi existat" (1985)
  • "Recheamă-mă și-am să revin" cu Savoy (1986)
  • "Am legat copacii la ochi" (1986)
  • "Nu-mi lua iubirea" (1987)
  • "Voi cânta pentru mileniul III" (1987)
  • "Iubește-mă" (1987)
  • "Cheamă iubirea, adu-o înapoi" (1988)
  • "Nu voi plânge niciodată" (1988)
  • "Fata cu cercei de smoală" (1988)
  • "De dragul tău" (1989)
  • "Iubite" (1989)
  • "Hai să ne-mpăcăm" cu Savoy (1989)
  • "Pentru inima mea și a ta" cu Savoy (1989)
  • "Tu, iubirea mea" cu Marius Țeicu (1991)
  • "Să mori de dragoste rănită" (1996)
  • "Un roman de iubire" (1999)
  • "Am viața mea" (2005)

Filmografie

modificare

Musicaluri

modificare

Premii (selectiv)

modificare
  • 1970 Festivalul Internațional Cerbul de Aur – piese interpretate: „Marea cântă” (Paul Urmuzescu) și „După noapte vine zi” (Aurel Giroveanu /Tudor Mușatescu) - Cerbul de Argint
  • 1983 «Melodii ‘82» „Casa mea” — Marele Premiu
  • 1984 Festivalul Mamaia „De n-ai să vii” — Trofeul Festivalului
  • 1985 «Melodii ‘84» „Trăiesc” — Marele Premiu
  • 1986 «Melodii ‘85» „Voi cânta pentru mileniul trei” — Marele Premiu
  • 1987 «Melodii ‘86» „Nu-mi lua iubirea” — Marele Premiu, Trofeul Festivalului
  • 1996 Festivalul Mamaia „Să mori de dragoste rănită” – Trofeul Festivalului (la sectiunea șlagăre)
  • 1998 Discul de platină (Electrecord)
  • 1999 Microfonul de aur (Premiile «București ’99»)
  • 1999 Diploma de Excelență (Festivalul «Crizantema de Aur»)
  • 2000 Discul de aur (Electrecord)
  • 2000 Premiul pentru 30 de ani de carieră arstistică (Electrecord)
  • 2002 Premiul «Galei Muzicii Ușoare Românești» (Radio Actualități)
  • 2003 Premiul pentru cariera artistică (Festivalul Național «Floare de Tei»)
  • 2004 Premiul Excelenței Interpretative (Revista „Actualitatea muzicală”)
  • 2004 Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, categoria B (Presedinția României)
  • 2005 Premiul de excelență (Premiile VIP)
  • 2005 Premiul — „Vocație în promovarea muzicii naționale” (revista „Balcanii și Europa”)
  • 2006 Premiul „Cel mai bun solist de muzică ușoară 2005” (Societatea Cosmopolitan)
  • 2006 Gala „10 pentru România” nominalizare la categoria „Cel mai bun artist interpret”- 2005)
  • 2007 Premiul „DISCUL DE AUR” pentru vânzări record ale albumului „Lumea mea” (Casa de Producție Ovo Music)[33]
  • 2008 Premiul „DISCUL DE PLATINĂ” (Casa de Producție Ovo Music) pentru vânzări record.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Angela Similea la 10 decembrie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică", „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești”.[34]

  1. ^ Angela Similea 
  2. ^ a b Meridianele cântecului, Ed. Muzicală, București, 1989, pag. 244
  3. ^ Jurnalul Național, Angela Similea, cea mai apreciată cântăreață
  4. ^ antena3.ro Șlagarele anilor '80 pentru sufletul tau – Angela Similea
  5. ^ Muzică pentru sufletul tău pag. 3
  6. ^ a b Muzică pentru sufletul tău pag.4
  7. ^ a b c „Totul despre Angela Similea”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b c d e Muzică pentru sufletul tău pag.5
  9. ^ en youtube.com Angela Similea -interviu- "Imi doream sa devin medic!". Accesat pe 25 ianuarie 2010
  10. ^ 50 de autografe Cerbul de aur,Brașov, 1970, pag. 13
  11. ^ Billboard Ireland Gets a First at Bulgarian Tenth Golden Orpheus Festival
  12. ^ Emisiunea Opriți timpul, difuzată pe 12 mai 2019, Național TV, aproximativ ora 1 și 30 de minute
  13. ^ Radio România CulturalAngela Similea a implinit 70 de ani[nefuncțională]
  14. ^ Jurnalul Național
  15. ^ „Soțul Angelei Similea, Victor Surdu, a murit!”. Cancan. 
  16. ^ Radioiasi.ro, 9 iulie 2017 „Să te gândești din când în când la mine” (Angela Similea)
  17. ^ Click pentru femei MUZICĂ. Nou album Angela Similea Arhivat în , la Wayback Machine.
  18. ^ Jurnalul Național Angela Similea, diva cu voce cristalină
  19. ^ Adevărul', 19 martie 2013 VIDEO Moda versurilor tâmpite în muzica românească
  20. ^ „EXCLUSIV. La 71 de ani, Angela Similea lansează un nou album!”, nmedia.ro, , accesat în  
  21. ^ Jurnalul Național Angela Similea, cea mai apreciată cântăreață
  22. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, aproximativ minutul 8 și 11 secunde, partea a doua a interviului]
  23. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, aproximativ minutul 1, partea a doua a interviului]
  24. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, aproximativ minutul 22, partea a doua a interviului]
  25. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, aproximativ minutul 27 și 27 secunde - minutul 27 și 47 secunde, partea a doua a interviului]
  26. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, aproximativ minutul 28 și 50 secunde, partea a doua a interviului]
  27. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, aproximativ minutul 29 și 30 secunde, partea a doua a interviului]
  28. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, între aproximativ minutul 10 și 26 secunde - minutul 11, partea a doua a interviului]
  29. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, aproximativ minutul 10 și 26 secunde, partea a doua a interviului]
  30. ^ Life Alexandra Ungureanu. „Când eram mică voiam să fiu Angela Similea. Mi se părea că mai bine de atât nu poți să fii în viață”
  31. ^ StirileProTV.ro Marcel Dragomir a murit. Asculta cele mai importante melodii compuse in 40 de ani de cariera
  32. ^ [Psihologul muzical, Radio România Actualități, Data difuzării 14 septembrie 2013, aproximativ minutul 1, partea a doua a interviului]
  33. ^ Angela Similea a lansat "Anii 70". Revista Felicia. Accesat pe 1 mai 2009.
  34. ^ Decretul nr. 1094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decorații, text publicat în Monitorul Oficial nr. 1177 din 13 decembrie 2004.

Bibliografie

modificare
  • Aurel Crișan, 50 de autografe Cerbul de aur, lucrare apărută în regia autorului, Brașov, 1970.
  • Daniela Caraman Fotea, Meridianele cântecului, Editura Muzicală, București, 1989.
  • Smaranda Jelescu, Angela - cântec și rugă, Editura AGNI, București, 1998.
  • Daniela Caraman Fotea, Titus Andrei, Alternative pop-dance, Editura Humanitas Educational, 2003.
  • Colecția revistelor Ecran-magazin, Salut, Ana, Tineretul liber, Cărăbuș Expres, Formula AS, AGERO, Vedete, Flacăra, Ea și el, Blitz magazin, Evenimentul zilei.
  • Muzică pentru sufletul tău! volumul 1 - supliment Felicia

Legături externe

modificare

Videoclipuri muzicale

modificare

Interviuri

modificare