Deschide meniul principal
Wikipedia

Dida Drăgan

cântăreață română
Dida Drăgan
Date personale
Născută (72 de ani) Modificați la Wikidata
Jugureni, Prahova, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzician
poetă
cântăreață
scriitoare Modificați la Wikidata
Activitate
Instrument(e)voce[*]​  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Meritul Cultural  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dida Drăgan (nume complet: Didina Alexandra Drăgan, n. 14 septembrie 1946, Jugureni, Dâmbovița) este o solistă vocală și autoare de versuri din România. Este absolventă a Școlii Populare de Artă, clasa Florica Orăscu.

Cuprins

BiografieModificare

Își face debutul la Concursul de interpretare București '71 obținând premiul I, cu piesa "Vechiul pian" de Vasile V. Vasilache.

Apariții muzicaleModificare

  • În anul 1972, obține locul I la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, la secțiunea Interpretare.
  • În anul 1974, la Dresda obține premiul pentru cel mai bun solist al festivalului și premiul al III-lea pentru interpretarea piesei „Ca-n poveste” de Petre Magdin.
  • În 1975 participă la Concursul Internațional „Cupa Europei” de la Knokke, Belgia și obține premiul special "Cupa Intercontinentală".
  • Câștigă 15 ediții ale emisiunii „Schlager Studio” din Germania, editează discuri la Amiga Records și este solicitată să cânte în Berlinul de Vest.
  • Face turnee în Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, URSS, Belgia, Danemarca, Japonia.
  • La Tokio este finalistă la Festivalul Internațional al Cântecului de la Tokio cu piesa „Sămânța nemuririi” de Radu Șerban.
  • Participă la Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia'85 cu piesa "Leagănul meu" (Muzica: Horia Moculescu) care obține Trofeul Mamaia la secțiunea "Creație".
  • Are colaborări cu formațiile Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit și Roșu și Negru.
  • Colaborează cu compozitori ca Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Șuteu cu care a și lansat în 1986 un album de autor.
  • Scrie unele din textele cântecelor; colaborează de asemenea cu poeta Daniela Crăsnaru.
  • În 2003 primește în cadrul Festivalului Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, Diploma de Excelență pentru întreaga activitate din partea Consiliului Județean Constanța.
  • Este supranumită „Vocea de flacără a rock-ului românesc”.
  • În 1990 începe cariera politică în cadrul PNL, alături de Dinu Patriciu.
  • Din iunie 2007 este membru în Consiliul de Administrație al TVR.

Piese din repertoriuModificare

AlbumeModificare

  • 1984 – Dida Drăgan
  • 1987 – Deschideți poarta soarelui
  • 1997 – O lacrimă de stea
  • 2001 – Pentru buni și pentru răi
  • 2002 – Mi-e dor de ochii tăi

SingleModificare

  • 1971 - Dida Drăgan – Visata mea iubire ; N-am știut / Greu se mai fac oamenii oameni ( Electrecord )
  • 1974 - Dida Drăgan – Meine Sonne / Wann Wirst Du Verstehen ( Amiga Records )
  • 1974 - Dida Drăgan – Meine Erinnerung / Das Macht Die Liebe ( Amiga Records )
  • 1975 - Romanticii (cu Dida Drăgan) - Dacă pleci acum / Clipele / Nu te mint / întrebare ( Electrecord )
  • 1978 - Dida Drăgan - Sunt tot eu / Ochii ploii ( Electrecord )
  • 1979 - Dida Drăgan - Glas de păduri / Trepte de lumină ( Electrecord )

Premii și distincțiiModificare

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la 10 decembrie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică", „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești”.[1] Pe 21 august 2014 Didei Drăgan i-a fost conferit titlul onorific de Artist al Poporului în Republica Moldova.[2]

NoteModificare

  1. ^ Decretul nr. 1094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decorații, text publicat în Monitorul Oficial nr. 1177 din 13 decembrie 2004.
  2. ^ Noi distincții de stat. Cine și pentru ce merite au fost decorați de președintele Nicolae Timofti

BibliografieModificare

  • Meridianele cântecului, Daniela Caraman-Fotea, Editura Muzicală, 1989, p. 114-115
  • Dicționar Rock Pop Folk,Daniela Caraman-Fotea, Editura Humanitas, 1999, p. 152
  • Alternative pop-dance, Daniela Caraman-Fotea, Titus Andrei, Editura Humanitas, 2003

Legături externeModificare


SFINX
Acest infocasetă: vizualizare • discuție • modificare
Personal
Membri marcanți Octav Zemlička • Corneliu „Bibi” Ionescu • Idu Barbu • Dan Andrei Aldea • Marian Toroimac • Mișu Cernea • Dan Bădulescu • Nicolae Enache • Sorin Chifiriuc • Doru Apreotesei
Alți membri Cristian Valica • Petre Iordache • Sergiu Zagardan • Adrian Ivanițchi • Toni Niculescu • Silviu Hera • Ion Cristian „Călare” • Doru Donciu • Edwin Surin • Mircea Romcescu • Crina Mardare • Zoia Alecu • Florin Ochescu • Mihai Coman • Adrian Ordean • Cristi Rus • Doru Căplescu
Soliști și invitați Cornel „Muzicuță” Ionescu • Mira Moreno • Gil Dobrică • Dida Drăgan • Laurențiu Cazan
Textieri Virgil Carianopol • Petre Gott • Cristiana M. Ioan • Alexandru Basarab (Adrian Hoajă) • Diana Turconi • Alexandru Andrieș • Marian Odangiu
Echipa tehnică Theodor Negrescu • Sandu Grosu • Iulia Maria Cristea • Aurel Mihailopol • Alexandru Andrieș
Discografie
Discuri single Șir de cocori–Languir me fais (1972) • Focuri vii–'49-'50 (1981)
Discuri EP Coborîse primăvara–Ziua ta–Fiii soarelui–Peste vârfuri (1974) • Din nou acasă–Zmeul–Fetele albinele (1980)
Albume Lume albă (1975) • Zalmoxe (1979) • Sfinx (Albumul albastru) (1984)
Alte apariții Glas de păduri–Trepte de lumină (cu Dida Drăgan, 1975) • Zece arici înamorați–Noi nu ne temem (Aldea solo, 1979)
• Formații rock 4 (compilație, 1980) • Club A (compilație în concert, 1981) • Club A – The Best Of (compilație, 1999)
Alte subiecte
Piese needitate • Videografie • Bibsynthesizer • Scândura muzicală • Sfinx Experience
Categorie
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dida_Drăgan&oldid=12672423