Dida Drăgan

cântăreață (solistă) română
Dida Drăgan
Date personale
Nume la naștereDidina Alexandra Modificați la Wikidata
Născută (78 de ani) Modificați la Wikidata
Jugureni, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuziciană
poetă
cântăreață
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiȘcoala de Artă București[*]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalrock
pop  Modificați la Wikidata
Tipul de vocesoprană  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1971 - prezent
Case de discuriElectrecord
Amiga[*][[Amiga (East German record label; imprint of the VEB Deutsche Schallplatten in Berlin, GDR)|​]]  Modificați la Wikidata
Colaborare cu
PremiiOrdinul Meritul Cultural ()
Artist al Poporului[*] ()  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileDeschideți Poarta Soarelui ![*]  Modificați la Wikidata
Cariera politică
Activitate
Partid politicPNL  Modificați la Wikidata
Prezență online

Didina Alexandra Drăgan (n. 14 septembrie 1946, Jugureni, Dâmbovița),[1] cunoscută ca Dida Drăgan, este o solistă vocală și autoare de versuri din România, supranumită „vocea de flacără” a muzicii românești, despre care Grigore Vieru spunea că „exigențele ei față de versuri, nu numai față de muzică, denotă o in­teligență și un rafinament care nu admit diletantismul și compromi­sul.[2] Prin prisma textelor melodiilor și poeziilor sale, Nichita Stănescu o numea „Doamna Oscar”.

Stilurile muzicale abordate de către Dida Drăgan sunt rock, pop, folk și jazz. Considerată ca fiind o voce de neegalat,[3] publicul a mai numit-o „Lebăda neagră”, datorită sobrietății ei scenice și vestimentației.[4][3] A câștigat, de-a lungul timpului, 22 de medalii de aur la concursurile europene și mondiale de compoziție și interpretare.

Biografie

modificare

A absolvit Școala Populară de Artă din București, la clasa profesoarei Florica Orăscu.[5] Aici a fost colegă cu Aura Urziceanu, Angela Similea, Mirabela Dauer, Ioan Luchian Mihalea și Mihai Constantinescu.

Își face debutul la Concursul de interpretare București '71 obținând premiul I, cu piesa „Vechiul pian” de Vasile V. Vasilache.

Apariții muzicale

modificare

În anul 1972, obține locul I la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, la secțiunea Interpretare.

În anul 1974, la Dresda obține premiul pentru cel mai bun solist al festivalului și premiul al III-lea pentru interpretarea piesei „Ca-n poveste” de Petre Magdin.

În 1975 participă la Concursul Internațional „Cupa Europei” de la Knokke, Belgia și obține premiul special „Cupa Intercontinentală".

Câștigă 15 ediții ale emisiunii „Schlager Studio” din Germania, editează discuri la Amiga Records și este solicitată să cânte în Berlinul de Vest.[6]

Face turnee în Cehoslovacia,[7] Polonia,[8] Bulgaria, URSS,[9] Belgia, Danemarca, Japonia. La Tokio este finalistă la Festivalul Internațional al Cântecului de la Tokio cu piesa „Sămânța nemuririi” de Radu Șerban. Participă la Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia'85 cu piesa „Leagănul meu" (Muzica: Horia Moculescu) care obține Trofeul Mamaia la secțiunea „Creație". Are colaborări cu formațiile Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit[10] și Roșu și Negru, Modern Grup. Colaborează cu compozitori ca Liviu Tudan, Petre Magdin, Sorin Chifiriuc, Anton Șuteu, cu care a și lansat în 1986 un album de autor. Scrie unele din textele cântecelor; colaborează de asemenea cu poeta Daniela Crăsnaru.

În 2003 primește în cadrul Festivalului Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, Diploma de Excelență pentru întreaga activitate din partea Consiliului Județean Constanța.

Este supranumită „Vocea de flacără a rock-ului românesc”.

În 1990 începe cariera politică în cadrul PNL, alături de Dinu Patriciu.

Din iunie 2007 este membru în Consiliul de Administrație al TVR.

Piese din repertoriu

modificare

Piese de Petre Magdin:

  • „Anilor” - 1972
  • „Voi, anotimpuri”
  • „Un fir de iarbă”
  • „Zvon de lumină”
  • „Necuprins și cuprins” - 1983
  • „Pleacă iar cocorii" - 1987
  • ”Pasărea”
  • „Secol drag”
  • „Soare și flori"
  • „Porți de vis”
  • „Trepte de lumină"
  • „Pentru voi" - 1986
  • „Urare"
  • „De ce taci?" - 2003
  • „Mâinile tale"
  • „Meine Erinnerung" - 1974

Piese de Anton Șuteu

  • „Deschideți poarta soarelui” - 1986
  • „Voi, oameni de mâine" - 1986
  • „Drumul iubirii" - 1986
  • „Să ocrotim copacii înfloriți" - 1986
  • „Să nu lovim nicicând un porumbel" - 1986
  • „Da, recunosc" - 1986
  • „Lumea suntem noi" - 1986

Piese de Liviu Tudan:

Piese de Adrian Ordean:

Piese de Florin Ochescu:

  • „Iertare" - 1981
  • „Voi"
  • „Legământ"
  • „Aur pe stradă"
  • „Ochii Ploii" - 1981
  • „Sunt tot eu" - 1981
  • „Cine crede în minuni?" - 1980

Alți compozitori

Preluări din repertoriul internațional

  • „Rămîi" (Czesław Niemen - Dziwny jest ten świat)
  • „Nu te mint" (Free - All Right now) - 1973
  • „Întrebare" (John Lennon - Sunday) - 1975
  • „Dacă pleci acum" (Ray Charles - Where we'll go again) - 1975
  • „Clipele" (Fogerty - Proud Mary) - 1975
  • „Ca-ntr-un vis" (Heart / Pamala Stanley - If looks could kill ) - 1987
  • Cu tine" (Smokie - Oh Carol) - 1978
  • „Iubirea noastră" (Frank Sinatra - My Way) - 1977
  • Născută sunt să cânt" (Spandau Ballet - Through the Barricades) - 1987
  • „O clipă cât o viață" (Tina Turner - Be Tender with Me, Baby) - 1991
  • „Rug aprins" (Heart - Who Will You Run To) - 1988
  • Singurătate" (Heart - Alone) - 1987
  • Te caut iar" (Heart - What About Love) - 1986
  • „Unde ai plecat?" (Whitesnake - Here I Go Again) - 1988
  • „Vreau să-ți spun" - 1988
  • Ochii tăi” - (Rainbow - Eyes of the rainbow) - 1980

Duete cu tenorul Michael Kleitman

  • „La Preghiera" - 2008
  • „Gira con Me" - 2006

Alte piese

  • 1986 – Dida Drăgan
  • 1987 – Deschideți poarta soarelui
  • 1997 – O lacrimă de stea
  • 2001 – Pentru buni și pentru răi
  • 2002 – Mi-e dor de ochii tăi
  • 1971 - Dida Drăgan – Visata mea iubire; N-am știut / Greu se mai fac oamenii oameni (Electrecord)[11]
  • 1974 - Dida Drăgan – Meine Sonne / Wann Wirst Du Verstehen (Amiga Records)
  • 1974 - Dida Drăgan – Meine Erinnerung / Das Macht Die Liebe (Amiga Records)
  • 1975 - Romanticii (cu Dida Drăgan) - Dacă pleci acum / Clipele / Nu te mint / întrebare (Electrecord)[12]
  • 1975 - Dida Drăgan - Glas de păduri / Trepte de lumină (Electrecord)
  • 1978 - Dida Drăgan - Sunt tot eu / Ochii ploii (Electrecord)

Premii și distincții

modificare
  • În anul 1972 obține locul I la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, la secțiunea interpretare.
  • În anul 1974 câștigă premiul pentru cel mai bun solist al festivalului și premiul III pentru interpretarea piesei „Ca-n poveste” de Petre Magdin la festivalul de la Dresda.
  • În anul 1975 câștigă premiul special „Cupa intercontinentală” în cadrul concursului internațional „Cupa Europei” de la Knokke, Belgia.
  • Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la 10 decembrie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B - „Muzică", „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești”.[13]
  • Pe 21 august 2014 Didei Drăgan i-a fost conferit titlul onorific de Artist al Poporului în Republica Moldova.[14]
  • Pe 14 februarie 2020 i-a fost acordat titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București Nr. 63/14.02.2020.[15]
  1. ^ Stratone, Nelu (). Rock sub seceră și ciocan. Hyperliteratura. p. 252. 
  2. ^ Șontică, Daniela (). „Siberii de gheață”. Jurnalul.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b Anghel, Carmen (). „Puternică şi fragilă, ca o floare de colţ”. Jurnalul Național. Accesat în . 
  4. ^ Rogojinaru, Paul (). „La mulți ani, Dida Drăgan! "Lebăda neagră", vocea de flacără a rock-ului românesc”. mariustuca.ro. Accesat în . 
  5. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 182. 
  6. ^ Stanca, George (). Pionier în rock, pop, folk. Semne. p. 87. 
  7. ^ Stratone, Nelu (). Rock sub seceră și ciocan. Hyperliteratura. p. 274. 
  8. ^ Stratone, Nelu (). Rock sub seceră și ciocan. Hyperliteratura. p. 274. 
  9. ^ Stratone, Nelu (). Rock sub seceră și ciocan. Hyperliteratura. p. 254. 
  10. ^ Stratone, Nelu (). Rock sub seceră și ciocan. Hyperliteratura. p. 371. 
  11. ^ Stratone, Nelu (). Rock sub seceră și ciocan. Hyperliteratura. p. 263. 
  12. ^ Stratone, Nelu (). Rock sub seceră și ciocan. Hyperliteratura. p. 197. 
  13. ^ Decretul nr. 1094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decorații, text publicat în Monitorul Oficial nr. 1177 din 13 decembrie 2004.
  14. ^ „Noi distincții de stat. Cine și pentru ce merite au fost decorați de președintele Nicolae Timofti”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „pmb.ro”. pmb.ro. Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Meridianele cântecului, Daniela Caraman-Fotea, Editura Muzicală, 1989, p.114-115
  • Dicționar Rock Pop Folk,Daniela Caraman-Fotea, Editura Humanitas, 1999, p.152
  • Alternative pop-dance, Daniela Caraman-Fotea, Titus Andrei, Editura Humanitas, 2003
  • Stratone, Nelu. Rock sub seceră și ciocan. București: Editura Hyperliteratura, 2017

Legături externe

modificare


 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dida Drăgan