Artur Phleps
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Biertan, Sibiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Arad, România[2] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimort în luptă[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieuniversitar[*]
militar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
RamuraWaffen-SS  Modificați la Wikidata
GradulObergruppenführer[*][[Obergruppenführer (general's rank in the Schutzstaffel (SS))|​]]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial
Al Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiDeutsches Kreuz in Gold[*][[Deutsches Kreuz in Gold |​]]
Crucea de Fier cu Frunze de Stejar în grad de cruce[*]
Ordinul național „Steaua României”  Modificați la Wikidata

Artur Martin Phleps (n. 29 noiembrie 1881, Biertan, comitatul Târnava Mare, Austro-Ungaria – d. 21 septembrie 1944, Șimand, Arad) a fost ofițer în armata imperială și regală austro-ungară, apoi instructor la Academia Militară Regală a României. Ulterior a devenit general-locotenent, comandant al trupelor de vânători de munte ale Regatului României. După intrarea României în război de partea Germaniei Naziste s-a transferat la Waffen-SS, unde a devenit comandantul Diviziei nr. 7 Prinz Eugen. A fost capturat de sovietici și executat lângă Arad.

Originea și studiile

modificare

A fost fiul medicului Gustav Phleps și al soției acestuia, Sofie, născută Stolz. Medicul Gustav Phleps se stabilise în Transilvania venind din Silezia austriacă.

După ce a absolvit școala la Sibiu a urmat cursurile Academiei Militare Imperiale din Pressburg (Bratislava).

Cariera militară

modificare

După absolvire a devenit ofițer în Armata Comună și în timpul Primului Război Mondial a luptat pe frontul din Galiția, la sfârșitul războiului ajungând la gradul de locotenent-colonel.

După terminarea războiului și destrămarea Austro-Ungariei s-a reîntors în locurile natale și a devenit ofițer în armata română. La început a fost instructor la Academia Tehnică Militară din București și mai apoi, având gradul de general-locotenent, a devenit comandantul trupelor de vânători de munte, transformându-le într-o armă modernă, elită a armatei române. De menționat că arma vânători de munte exista din 1917 în armata română, dar nu era o armă cu performanțe deosebite ca organizare și doctrină de luptă. Cel care a organizat-o și pregătit-o ca o armă de elită a fost Artur Phelps.

În 1940 a fost trecut în rezervă după ce a criticat corupția de la vârful armatei. În 1941 a părăsit armata română pentru a se înrola în forțele germane. Devine membru al Waffen-SS, fiind comandantul Diviziei 7 SS Prinz Eugen, formată din voluntari etnici germani din Serbia, Bulgaria, Croația și România și al Corpului 5 SS Vânători de munte (nou format). Divizia aflată sub comanda sa a fost acuzată de multe crime de război în Serbia în războiul anti-partizani pe care l-a dus. În septembrie 1944 a fost trimis în vestul României pentru a evalua situația retragerii forțelor armate germane din România în urma ieșirii României din alianța cu Germania. A fost capturat de armata sovietică la 21 septembrie 1944 la Șimand, lângă Arad, unde a fost executat.

Decorații

modificare
  1. ^ a b „Artur Phleps”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ „Artur Phleps”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b c d Thomas & Wegmann 1994, p. 149.
  4. ^ Veit Scherzer, Ritterkreuzträger 1939–1945. Die Inhaber des Eisernen Kreuzes von Heer, Luftwaffe, Kriegsmarine, Waffen-SS, Volkssturm sowie mit Deutschland verbündete Streitkräfte nach den Unterlagen des Bundesarchivs. 2. Auflage. Scherzers Militaer-Verlag, Ranis/Jena 2007, ISBN 978-3-938845-17-2, p. 593.

Bibliografie

modificare
  • Hans Bergel: Würfelspiele des Lebens: Vier Portraits bedeutender Siebenbürger. Conrad Haas, Johann Martin Honigberger, Paul Richter, Arthur Phleps („Zarurile vieții: Patru portrete ale unor transilvăneni de seamă”), München 1972.
  • Hans Bergel: Phleps (Stolz) Artur. În: Österreichisches Biographisches Lexikon 1815–1950 (ÖBL) (Lexiconul biografic austriac). Vol. 8, Editura Academiei Științifice din Viena, 1983, ISBN 3-7001-0187-2, p. 45 f. (Direktlinks auf p. 45, S. 46)
  • Thomas Casagrande: Die volksdeutsche SS-Division "Prinz Eugen". Die Banater Schwaben und die nationalsozialistischen Kriegsverbrechen, Campus Verlag, Frankfurt/Main 2003
  • Paul Milata: Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS. Böhlau Verlag, Köln 2007, ISBN 978-3-412-13806-6
  • Andreas Schulz und Dieter Zinke: Deutschlands Generale und Admirale – Teil V: Die Generale der Waffen-SS und der Polizei 1933-1945, 3. Band, Biblio-Verlag Bissendorf 2008 (ISBN 3-7648-2375-5)
  • Thomas, Franz (). Die Eichenlaubträger 1939–1945 Band 2: L–Z [The Oak Leaves Bearers 1939–1945 Volume 2: L–Z] (în German). Osnabrück, Germany: Biblio-Verlag. ISBN 978-3-7648-2300-9. 

Legături externe

modificare