Deschide meniul principal

Baraolt

oraș în județul Covasna, România
Baraolt
Barót
—  Oraș  —
Baraolt
Baraolt
Baraolt se află în România
Baraolt
Baraolt
Baraolt (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°4′30″N 25°36′0″E46°4′30″N 25°36′0″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețFlag of Kovászna County.png Covasna

SIRUTA63447
Atestare documentară1224

ReședințăBaraolt[*]
Componență

Guvernare
 - PrimarBarna András Lázár Kiss[*][3][4] (UDMR, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 8672 locuitori
 - Densitate81 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20029.670 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal525100

Localități înfrățite
 - ŠtúrovoSlovacia
 - ZircUngaria
 - SzarvasUngaria
 - Budafok[*]Ungaria
 - DabasUngaria
 - Valea lui MihaiRomânia
 - ȘărcadUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Baraolt
Poziția localității Baraolt

Baraolt (în maghiară Barót, în germană Boralth) este un oraș în județul Covasna, Transilvania, România, format din localitatea componentă Baraolt (reședința), și din satele Biborțeni, Bodoș, Căpeni, Micloșoara și Racoșul de Sus.

Fost oraș minier, în prezent axat pe industria prelucrării lemnului, cu o populație majoritar maghiară, orașul Baraolt prezintă posibilități de dezvoltare în domeniul turismului rural. Orașul este străbătut de râul Baraolt.

AșezareModificare

Orașul Baraolt se află situat la nord-vestul județului Covasna, la limita de vest cu județul Brașov, pe cursul pârâului cu același nume, în Depresiunea Baraolt, la o altitudine de 460–500 m.

DemografieModificare



 

Componența etnică a orașului Baraolt

     Români (2,83%)

     Maghiari (93,73%)

     Romi (1,03%)

     Necunoscută (2,21%)

     Altă etnie (0,17%)


 

Componența confesională a orașului Baraolt

     Ortodocși (2,47%)

     Romano-catolici (28,5%)

     Reformați (46,64%)

     Unitarieni (16,09%)

     Necunoscută (2,45%)

     Altă religie (3,81%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baraolt se ridică la 8.672 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.670 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,74%). Principalele minorități sunt cele de români (2,84%) și romi (1,04%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,64%), romano-catolici (28,51%), unitarieni (16,1%) și ortodocși (2,48%). Pentru 2,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Baraolt - evoluția demografică
 

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Orașul Baraolt este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Barna András Lázár Kiss[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România12            
Erdélyi Magyar Néppárt – Partidul Popular Maghiar din Transilvania2            
Candidat independent1            

IstoricModificare

 
Baraolt în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 

Baraoltul a fost menționat pentru prima dată în anul 1224. În perioada interbelică a fost reședința plășii Baraolt, în cadrul județului Trei Scaune. Descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită încă din eneolitic și epoca bronzului. Pe teritoriul acestei localități s-au găsit mai multe fragmente ceramice și un buzdugan de piatră din epoca bronzului timpuriu. Pe malul stâng al pârâului Baraolt, în locul numit "Pădurea Mare", se află o stațiune locuită în mai multe perioade istorice: în epoca bronzului (culturile Wietenberg și Noua), în perioada hallstattiană, în epoca dacică și în epoca premedievală. În anul 1960, cu ocazia săpăturilor de atunci, pe malul stâng al pârâului Baraolt s-au descoperit 13 gropi datând din epoca bronzului târziu. De pe terasa "Vecer" provine o urnă datând din prima epocă a fierului.

Localitatea Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968.

EconomieModificare

Importanța economică a acestei localități o constituie activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului, industria textilă și de confecții, industria producătoare de materiale de construcții, industria alimentară prin procesarea cărnii și a laptelui, agricultura, morăritul, panificația precum și transporturile, comerțul și serviciile.

Instituții culturaleModificare

Este axat pe obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor,dar are și colecții de istorie locală. Deține și vase produse de glăjăriile (fabrici de sticlă) din Ținutul Secuiesc și de olarilor din Bazinul Baraolt. Tot aici este expus și scheletul de mastodont, cu o vechime estimată de trei milioane de ani, descoperit în cariera de lignit de la Racoșul de Sus.[7]

MonumenteModificare

PersonalitățiModificare

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Muzeul Național Secuiesc

BibliografieModificare

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Ed. Sport Turism București 1980.
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Ioan Pisota, Elena Mihai, Maria Ivănescu. Ed. Academiei R.S.R. București 1975

Legături externeModificare