Béla Bartók

compozitor și pianist maghiar
(Redirecționat de la Bartók)
Béla Bartók
Date personale
Născut[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Sânnicolau Mare, Austro-Ungaria[8] Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani)[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA[9][10] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFerncliff Cemetery[*][[Ferncliff Cemetery (cemetery in Hartsdale, New York, United States)|​]] ()
Farkasréti temető[*][[Farkasréti temető (Hungarian cemetery in Budapest)|​]] () Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (leucemie) Modificați la Wikidata
PărințiBartók Béla[*][[Bartók Béla (school director (1855-1888))|​]]
Voit Paula[*][[Voit Paula (music teacher; mother of Béla Bartók)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuPásztory Edith[*][[Pásztory Edith (pianistă maghiară)|​]] ()
Márta Ziegler[*][[Márta Ziegler |​]] () Modificați la Wikidata
CopiiPéter Bartók[*]
Béla Bartók[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria[11]
 Statele Unite ale Americii (–)[12] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Unitariană Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
classical pianist[*][[classical pianist (pianist who is formally trained in and plays classical music)|​]]
coregraf[*]
muzicolog[*]
profesor de muzică[*]
etnomuzicolog[*]
cadru didactic universitar[*]
culegător de folclor muzical[*]
muzician
pianist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[13][14] Modificați la Wikidata
StudiiAcademia de muzică Franz Liszt din Budapesta[*][1], Gymnázium (Bratislava, Grösslingová 18)[*][[Gymnázium (Bratislava, Grösslingová 18) (public school)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă
muzică clasică  Modificați la Wikidata
Instrument(e)pian  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Kossuth ()
Grammy Trustees Award[*] ()
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] ()[2]
Honorary Member of the International Society for Contemporary Music[*][[Honorary Member of the International Society for Contemporary Music |​]]  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileCastelul Prințului Barbă-Albastră
String Quartet No. 2[*][[String Quartet No. 2 (work by Béla Bartók)|​]]
String Quartet No. 1[*][[String Quartet No. 1 (Composition for string quartet by Béla Bartók)|​]]
Sonata for Two Pianos and Percussion[*][[Sonata for Two Pianos and Percussion (musical piece written by Hungarian composer Béla Bartók in 1937)|​]]
Music for Strings, Percussion and Celesta[*][[Music for Strings, Percussion and Celesta (composition by Béla Bartók)|​]]
Concerto for Orchestra[*][[Concerto for Orchestra (musical composition by Béla Bartók)|​]]  Modificați la Wikidata
Membru post-mortem al Academiei Române
Prezență online

Béla Viktor János Bartók (n. , Sânnicolau Mare, Austro-Ungaria – d. , New York City, New York, SUA) a fost un compozitor și pianist maghiar, unul din reprezentanții de seamă ai muzicii moderne. Considerat cate odată cel mai important compozitor maghiar.

Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa la vârsta de 4 ani.La aceeași vârstă a început să concerteze. A copilarit in Transcarpatia la Vinogradiv, actualmente în (Ucraina) și Pozsoni ( Slovacia) [15]. Inițial a studiat pianul cu un fost elev al lui Franz Liszt, Toman Isztvan. Din 1899 a studiat pianul și compoziția la Preßburg (azi: Bratislava, Slovacia) și la Academia Regală de Muzică din Budapesta, ca elev a lui Koessler Janos, unde între 1908 și 1934 a funcționat ca profesor de pian. Deși născut catolic , in tinerețe s- a declarat ateist. Între anii 1934 și 1940 a lucrat la Academia de Științe din Budapesta în domeniul folclorului muzical. In anii de tinerețe a fost prieten cu George Enescu, Tiberiu Brediceanu. În 1940, pe măsură ce situația politică din Europa se înrăutățea în contextul începerii celui de-al Doilea Război Mondial, Bartók era tot mai tentat să fugă din Ungaria. A fost un puternic opozant al naziștilor dar și a alianței pe care Ungaria o făcuse cu Germania și puterile Axei prin semnarea Tratatului Tripartit în 20 noiembrie 1940. În urma venirii la putere a naziștilor în Germania în 1933, Bartók a refuzat să mai susțină concerte în Germania și chiar a renunțat la managerul său de concerte acolo. Viziunea sa politică antifascistă i-a cauzat multe probleme cu mișcarea fascistă din Ungaria. În 4 octombrie 1940, Bartók a înregistrat o variantă a propriului testament în care cerea ca nicio piață sau stradă să nu fie denumită după numele lui până când piețele și străzile din Budapesta care erau denumite după Mussolini și Hitler nu își schimbă numele, la vremea aceea, piețele Oktogon și Kodály fiind denumite după ei.[16] În 1940, la finalul lunii octombrie, a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurtă perioadă (1940-1941), a lucrat pe lângă Universitatea Columbia și ca profesor de muzică în New York, având venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie pe 26 septembrie 1945 în New York.

 
Bustul lui Béla Bartók din Parcul Herăstrău din București

În primele sale opere, Béla Bartók se orientează în tradiția muzicii vest-europene, fiind în special influențat de Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt și Claude Debussy. În poemul simfonic "Kossuth" (1904) se recunoaște influența muzicii lui Richard Strauss. Începând cu anul 1905, Béla Bartók studiază tot mai mult muzica populară maghiară, românească și cea tradițională a artiștilor țigani. A fost culegător de folclor pe mai multe meleaguri[17]În colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, publicată în 12 volume.

Béla Bartók a fost un excelent pianist și a compus mai multe lucrări în scop pedagogic, ca "Microcosmos" (1935), cuprinzând 153 piese pentru pian cu grade de dificultate crescândă. Cele șase cvartete de coarde sunt considerate unele din cele mai importante compoziții ale genului.

Selecție

modificare

În 1924, Societatea Compozitorilor Români organizează un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Bela Bartok, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartok însuși, Sonata a II-a pentru vioară și pian a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria Rapsodie pentru pian și orchestră - lucrare de debut - dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert.

In memoriam

modificare

O stradă din zona centrală a orașului Târgu Mureș îi poartă numele. Pe acea stradă se află și statuia lui Béla Bartók, un monument realizat de sculptorul Márton Izsák, dezvelit la 27 noiembrie 1981.[19] Străzi cu numele sau sunt în mai multe localități din Banat și Transilvania. De asemenea Liceul Maghiar din Timișoara se numește Bartok Bela.

  1. ^ http://lfze.hu/lexikon_nagy_elodok/lexikon-1861  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Baza de date Léonore 
  3. ^ a b Béla Bartók, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în  
  4. ^ a b Béla Bartók, Opća i nacionalna enciklopedija 
  5. ^ a b Béla Bartók, Nationalencyklopedin, accesat în  
  6. ^ a b Béla Bartók, Musicalics 
  7. ^ a b Béla Bartók, SNAC, accesat în  
  8. ^ „Béla Bartók”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Барток Бела, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  10. ^ „Béla Bartók”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  11. ^ LIBRIS, , accesat în  
  12. ^ https://books.google.hu/books?id=ppHoEX_6v10C&pg=PA28  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  14. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  15. ^ Enciclopedia identității românești, București,Editura Litera, 2011
  16. ^ Maróthy János. „Új Zenei Szemle, Nr. 4 (Septembrie 1950), Budapesta, 1950, p. 9” (PDF). Arhivat din original în 2023-01-24. Accesat în 26 aprilie 2023.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  17. ^ Enciclopedia identității romanesti, București, Ed. Litera, 2011
  18. ^ Enciclopedia identității românești, București, Editura Literă, 2011
  19. ^ Szoborlap.hu: Bartók Béla mellszobra

Bibliografie

modificare
  • Francisc László, ed., Bartók Béla. Studii, comunicari, eseuri, Editura Muzicală, București, 1985
  • Francisc László, Béla Bartók și lumea noastră: așa cum a fost, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
  • Francisc László, Béla Bartók și muzica populară a românilor din Banat și Transilvania, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003

Legături externe

modificare