Biserica medievală din Tărpiu

Poziționare
Ansamblul bisericii evanghelice C.A., azi ansamblul bisericii ortodoxe „Sf. M. Mc. Gheorghe”

Coordonate	47°11′26″N 24°24′16″E ({{PAGENAME}}) / 47.190641°N 24.404339°E
Localitate	sat Tărpiu; comuna Dumitra
Comună	Dumitra
Țara	România
Adresa	243 - 244
Edificare
Data finalizării	sec. XIV, XV, XVI, XIX
Clasificare
Cod LMI	BN-II-a-A-01716
Cod RAN	33239.02
Modifică date / text

Biserica medievală din Tărpiu, inițial romano-catolică, apoi evanghelică, în prezent ortodoxă, este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Tărpiu; comuna Dumitra.^[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 33239.02.^[2]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Biserica medievală, azi biserica ortodoxă „Sf. M. Mc. Gheorghe” (cod LMI BN-II-m-A-01716.01)
Casă parohială (cod LMI BN-II-m-A-01716.02)
Turn clopotniță (cod LMI BN-II-m-A-01716.03)
Zid de incintă (cod LMI BN-II-m-A-01716.04)

Localitatea modificare

Tărpiu, mai demult Terpiu, Terpiiu, Terptiiu, Tărpiiu, Târpiu, Tărpeni (în dialectul săsesc Träppen, Trappen, Träppn, în germană Treppen, în maghiară Törpény, Szásztörpény) este un sat în comuna Dumitra din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Biserica modificare

Biserica fortificată din Tărpiu se află în centrul satului, pe panta versantului sudic al văii. Ansamblul se compune din biserica de tip sală înconjurată odinioară de o incintă, păstrată doar parțial, având turnul porții pe latura nordică. Biserica din Tărpiu este un monument caracteristic tranziției de la stilul gotic la cel din Renaștere.^[3]

Construcția bisericii de către sași se plasează între sfârșitul secolului al XIII-lea și primele decenii ale secolului al XVI-lea, ca biserică-hală, fără turnul vestic. Lăcașul din piatră este format din navă și cor lung, decroșat cu absida poligonală, căruia îi sunt alipite sacristia (dinspre nord), respectiv turnul scării (în colțul sud-vestic).

Biserica a fost fortificată cu un zid de incintă, având un turn, similar cu cel de la Biserica fortificată din Lechința.^[3]

Forma actuală a fost atinsă în Evul Mediu, când biserica întărită a fost transformată în fortăreață, prin întărirea zidului interior și adăugarea turnului cu poartă din nord, încă parțial în picioare, și turnului de poartă.^[3]

Biserica a dispus de o orgă construită în 1904 de Carl Leopold Wegenstein, distrusă în anul 1945.^[4]

După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

Note modificare

^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 22 martie 2012. Accesat în 27 noiembrie 2014.
^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
^ ^a ^b ^c Gabriela Hortenzia Rădulescu: Habitat in the north-eastern Transylvania during centuries VII-XV
^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien: Treppen / Tărpiu / Szásztörpény

Bibliografie modificare

Popa, Corina, Biserici gotice târzii din jurul Bistriței, în: Pagini de veche artă românească, vol. I, București, 1973, pp. 313–317.
Popa, Corina, Biserici sală gotice din nordul Transilvaniei, în: Pagini de veche artă românească, vol. IV, București, 1981, pp. 53–54.
Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.