Bistrița Aurie (sit SCI)

Bistrița Aurie

Sit de Importanță Comunitară (SCI)

Imagine din sit

Localizarea sitului pe harta țării

Poziția

Județul Suceava

România

Cel mai apropiat oraș

Vatra Dornei

Coordonate

47°27′37″N 25°17′18″E / 47.46028°N 25.28833°E^[1]

Suprafață

375 ha

Bioregiune

Alpină

Înființare

2007

Cod Natura 2000

ROSCI0010

Bistrița Aurie este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriul județului Suceava^[2].

Localizare

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Suceava, pe teritoriile administrative ale comunelor Cârlibaba, Ciocănești și Iacobeni^[3] și este străbătută de două drumuri naționale: DN18 (Baia Mare - Sighetu Marmației) și DN17, care leagă orașul Câmpulung Moldovenesc de Vatra Dornei^[4].

Descriere

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)^[5] și se întinde pe o suprafață de 375 hectare^[6].

Captalan (Petasites hybridus)

Situl reprezintă o zonă naturală în lunca râului Bistrița (păduri aluviale, păduri de amestec, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali (în estul grupei nordice a acestora); ce conservă habitate natural de tip: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) și Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane^[7] și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și flora Bucovinei.

La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[8]; printre care un mamifer: vidra de râu (Lutra lutra)^[9]; ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)^[10], un amfibian care viețuiește alături de broasca roșie de munte (Rana temporaria); precum și trei specii de pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cotus gobio) și lostriță (Hucho hucho).

Arborii sunt prezenți cu specii dominante de arin negru (Alnus glutinosa) și frasin (Fraxinus excelsior și Fraxinus angustifolia); alături de plop alb (Populus alba), răchită (Salix triandra), răchită roșie (Salix purpurea) și răchită albă (Salix elaeagnos).

La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu specii de: asmățui sălbatic (Chaerophyllum hirsutum), stupitu cucului (Cardamine pratensis), nilocea (Cirsium oleraceum)^[11], angelica-de-pădure (Angelica sylvestris), golomăț (Dactylis glomerata), crețușcă (Filipendula ulmaria), rotungioară (Glechoma hederacea), gălbioară (Lysimachia nummularia), plescaiță (Myosoton aquaticum), captalan (Petasites hybridus) sau crușin (Frangula alnus). În arealul sitului este semnalată și prezența unei specii rare de mușchi (Buxbaumia viridis)^[12].

Căi de acces

Drumul național DN18 pe ruta: Sighetu Marmației - Vișeu de Sus - Borșa - Cârlibaba - Botoș.
Drumul național DN17C pe ruta: Câmpulung Moldovenesc - Valea Putnei - Mestecăniș - Iacobeni.

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel:

Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei

Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei, construcție 1902.
Biserica romano-catolică Schimbarea la Față a lui Isus, construcție 1905.
Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, construcție 1898, monument istoric.
Gara Vatra Dornei, construcție 1902, monument istoric.
Clădirea Izvorului „Sentinela” din Vatra Dornei, construcție 1896, monument istoric.
Complexul gospodăresc Ioan Nichituș din satul Iacobeni, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
Arii protejate: Codrul secular Giumalău, Cheile Zugrenilor, Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani, Piatra Țibăului, Rezervația Bila-Lala, Obcina Feredeului (sit SPA).

Bibliografie suplimentară

Bistrița Aurie, Ion Popescu-Argeșel, Ed. Sport-Turism, 1982

Legături externe

Defileul Bistriței Arhivat în 28 decembrie 2013, la Wayback Machine., infoturism-moldova.ro

Reportaje

Radio România Actualități - Bistrița Aurie, romania-actualitati.ro
Un loc odată de poveste, ce astăzi se chinuie să-și mai păstreze din farmecul de odinioară, un cadru natural de excepție profanat de tăierile masive de pădure, partea superioară a Bistrței Aurii a fost gazda ultimei etape din Campionatul Național de Spinning de pe Mal 2013 Arhivat în 27 decembrie 2013, la Wayback Machine., ziuadecj.realitatea.net.

Note

^ Eunis.eea.europa.eu - Biodiversitatea în România - Bistrița Aurie - Sit de Importanță Comunitară; accesat la 27 decembrie 2013
^ - Bistrița Aurie Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 27 decembrie 2013
^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în 29 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 27 decembrie 2013
^ Eunis.eea.europa.eu - Bistrița Aurie; accesat la 27 decembrie 2013
^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 27 decembrie 2013
^ Natura2000.mmediu.ro - Bistrița Aurie (informații generale) Arhivat în 21 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 27 decembrie 2013
^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în 19 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 27 decembrie 2013
^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 27 decembrie 2013
^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 27 decembrie 2013
^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 27 decembrie 2013
^ Specia floristică Cirsium oleraceum este cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea populară de crăstăval
^ Sit Natura 2000 - Bistrița Aurie (flora și fauna); accesat la 27 decembrie 2013

Vezi și

[1] Eunis.eea.europa.eu - Biodiversitatea în România - Bistrița Aurie - Sit de Importanță Comunitară; accesat la 27 decembrie 2013

[2] - Bistrița Aurie Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 27 decembrie 2013

[3] Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în 29 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 27 decembrie 2013

[4] Eunis.eea.europa.eu - Bistrița Aurie; accesat la 27 decembrie 2013

[5] Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 27 decembrie 2013

[6] Natura2000.mmediu.ro - Bistrița Aurie (informații generale) Arhivat în 21 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 27 decembrie 2013

[7] Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în 19 octombrie 2013, la Wayback Machine.; accesat la 27 decembrie 2013

[8] Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 27 decembrie 2013

[9] Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 27 decembrie 2013

[10] Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 27 decembrie 2013

[11] Specia floristică Cirsium oleraceum este cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea populară de crăstăval

[12] Sit Natura 2000 - Bistrița Aurie (flora și fauna); accesat la 27 decembrie 2013

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]