Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura)

Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura)
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Creasta Bucșoiu
Localizarea rezervației pe harta țării
Localizarea rezervației în cadrul județului Brașov (punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Poziția	Nordul Munților Bucegi Județul Brașov România
Cel mai apropiat oraș	Râșnov Moieciu de Sus (sat)
Coordonate	45°28′12″N 25°26′05″E () / 45.47000°N 25.43472°E^[1]
Suprafață	1.634 ha
Înființare	1926, declarat în 2000
Modifică date / text

Bucegi (Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunelor Bran și Moieciu și al orașului Râșnov.

Localizare

Aria naturală cu o suprafață de 1.634 ha, se află în partea nordică a Munților Bucegi, în extremitatea central-sudică a județului Brașov, pe limita graniței teritoriale cu județele Dâmbovița și Prahova, în apropierea drumului național DN73 care leagă Piteștiul de municipiul Brașov^[2].

Descriere

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)^[3] și este inclusă în Parcul Natural Bucegi.

Aria protejată reprezintă un peisaj alpin cu abrupturi stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali^[4].

Biodiversitate

„Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura)” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Habitate

Rezervația naturală se suprapune sitului Natura 2000 - „Bucegi” și dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase^[5].

Faună

Cocoș de munte (Tetrao urogallus)

Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte^[6]< dintre care unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[7] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere cu specii de: capră neagră (Rupicapra rupicapra, în zona alpină superioară), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), urs (Ursus arctos), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), râs eurasiatic (Lynx lynx), sau pisică sălbatică (Felis silvestris), veveriță (Sciurus carolinensis);

Specii de păsări: cocoș de munte (Tetrao urogallus), șorecarul comun (Buteo buteo), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), găinușa de alun (Tetrastes bonasia), uliu (Accipiter nisus), corb (Corvus corax), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), mirlă (Turdus merula), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), codobatură (Motacilla alba), aușel (Regulus regulus)^[8], mugurar (Pyrrhula pyrrhula), sturz de vâsc (Turdus viscivorus), sticlete (Carduelis carduelis), pițigoi moțat (Parus cristatus), vânturel (Falco verpestinus);

Reptile și amfibieni: vipera comună (Vipera berus), năpârcă (Anguis fragilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), salamandră (Salamandra salamandra).

Floră

Margaretă (Leucanthemum vulgare)

Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad (Abies), molid (Picea abies), pin (Pinus), tisă (Taxus baccata), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), fag (Fagus sylvatica), mesteacăn (Betula pendula), frasin (Fraxinus), plop tremurător (Populus tremula), salcie căprească (Salix capreea) și arbusti cu specii de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), afin (Vaccinum myrtillus), salcie pitică (Salix retusa), merișor (Vaccinum vitis idaea L.), mur (Rubus fruticosus), salbă moale (Euonymus europaeus).

La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice (unele foarte rare, printre care unele ocrotite prin aceeași Directivă a Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992^[7]), dintre care: floarea-reginei (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), smârdar (Rhododendron kotschyi), iederă albă (Daphne blagayana), gențiană (Gentiana clusii), omag galben (Aconitum anthora), rușuliță (Hieracium aurantiacum), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), iarba-ciutei (Doronicum austriacum), valeriană (Valeriana officinalis), piciorul cocoșului de munte (Ranunculus montanus), micsandră de munte (Erysimum officinalis), iarba osului (Helianthemum nummularium), cinci-degete (Potentilla reptans), ochelariță (Biscutella laevigata), stânjenel mic de munte (Iris ruthenica), cimbrișor de câmp (Thymus serpyllum), ciurul zânelor (Carlina acaulis), argințica (Dryas octopela), cornuț de munte (Cerastium arvense), ciuboțica cucului de munte (Primula eliator), margaretă (Leucanthemum vulgare), lâna caprelor (Cerastium tomentosum), clopoțel de munte (Campanula alpina)^[9].

Căi de acces

Drumul național DN73 pe ruta: Brașov - Râșnov - Tohanu Nou - Bran - Cheia, de aici se intră pe drumul județean (DJ112F) spre Moieciu de Sus^[10]
Drumul național DN73 pe ruta: Câmpulung - Valea Hotarului - Dragoslavele - Rucăr - Cheia, drumul județean (DJ112F) în direcția Moieciu de Sus.

Obiective turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, muzee), astfel:

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bran, lăcaș de cult ortodox (monument istoric) ridicat între anii 1828-1836

Castelul Bran

Castelul Bran (monument istoric) construit între anii 1211-1377 cu destinație inițială de cetate militară (de supraveghere a Pasului Rucăr-Bran) și transformat în anul 1920, în castel (când era în proprietatea reginei Maria)

Muzeul satului Bran care adăpostește importante valori ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor)^[11]

Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga

Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor

Vezi și

Note

^ (en) Eunis.eea.europa.eu - Bucegi (Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura) (general information); accesat la 27 februarie 2013
^ (en) Prptectedplanet.net - Bucegi (Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura) Nature Reserve (geolocation); accesat la 27 februarie 2013
^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 27 februarie 2013
^ Apmbv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Brașov; accesat la 27 februarie 2013
^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Natura 2000 - Bucegi Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.; accesat la 27 februarie 2013
^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României Arhivat în 23 februarie 2009, la Wayback Machine.; accesat la 27 februarie 2013
^ ^a ^b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 30 martie 2015
^ Aușelul este cunoscut și sub denumirea populară de pănțăruș
^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în 5 martie 2012, la Wayback Machine.; accesat la 27 februarie 2013
^ Distanta.ro - Distanțe rutiere - Brașov - Moieciu de Sus; accesat la 28 februarie 2013
^ Atractii.ofertebran.ro - Muzeul satului Bran Arhivat în 1 mai 2017, la Wayback Machine.; accesat la 28 februarie 2013

[1] (en) Eunis.eea.europa.eu - Bucegi (Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura) (general information); accesat la 27 februarie 2013

[2] (en) Prptectedplanet.net - Bucegi (Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura) Nature Reserve (geolocation); accesat la 27 februarie 2013

[3] Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 27 februarie 2013

[4] Apmbv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Brașov; accesat la 27 februarie 2013

[5] Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Natura 2000 - Bucegi Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.; accesat la 27 februarie 2013

[6] Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României Arhivat în 23 februarie 2009, la Wayback Machine.; accesat la 27 februarie 2013

[autogenereted1-7] Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 30 martie 2015

[8] Aușelul este cunoscut și sub denumirea populară de pănțăruș

[9] Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în 5 martie 2012, la Wayback Machine.; accesat la 27 februarie 2013

[10] Distanta.ro - Distanțe rutiere - Brașov - Moieciu de Sus; accesat la 28 februarie 2013

[11] Atractii.ofertebran.ro - Muzeul satului Bran Arhivat în 1 mai 2017, la Wayback Machine.; accesat la 28 februarie 2013

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]