Deschide meniul principal

Budureasa, Bihor

sat în comuna Budureasa, județul Bihor, România
(Redirecționat de la Budureasa)
Budureasa
—  Sat  —
Vedere aeriană asupra satului
Vedere aeriană asupra satului
Budureasa se află în Județul Bihor
Budureasa
Budureasa
Budureasa (Județul Bihor)
Localizarea satului pe harta județului
Coordonate: 46°40′45″N 22°29′42″E / 46.67917°N 22.49500°E46°40′45″N 22°29′42″E / 46.67917°N 22.49500°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor
Comună Budureasa

SIRUTA27855
Atestare1582

Populație (2011)
 - Total1.641 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal417100
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Budureasa este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România.

Denominație și datare documentarăModificare

1588 Budwduraz, 1600 Budorazia, 1692 Buduráz, 1828 Budurásza, 1913 Bondoraszó. Satul Budureasa, este atestat istoric în anul 1582.

EconomieModificare

Localitatea este cunoscută pentru lăzile de zestre fabricate de meșterii locali. Pe teritoriul așezării se găsește o importantă mină de calcar și de asemena și șase izvoare subterane.

Zăcământul de calcarModificare

Prospecțiunile pentru descoperirea zăcământului de calcar cu brucit au început în 1977[2]. Cercetările de la acea vreme vizau descoperirea unui zăcământ de uraniu, însă, în locul minereului radioactiv, geologii au dat peste calcar cu brucit[2]. Evaluările specialiștilor au indicat că în perimetrul Budureasa - Valea Mare s-ar afla cel mai mare zăcământ din Europa[2]. Din 1978 până în 1989, volumul de lucrări la Budureasa - Valea Mare a fost imens[2]. S-au făcut 15 kilometri de galerii, puțuri de cercetare, șanturi, foraje[2]. Odată cu Revoluția din 1989, lucrările aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit[2]. Din 1989, până în 2003, mina a intrat într-o fază de conservare, existând chiar propunerea de a fi închisă[2]. Zăcământul conține 20 de milioane de tone de calcar cu brucit, cu o valoare estimată la peste 1 miliard de euro și este concesionat firmei Geoasset, deținută de PSV Company.

Obiective turisticeModificare

  • Rezervațiile naturale:
    • Cetatea Rădesei (20,0 ha).
    • Vârful Cârligați (versantul sudic) (10,0 ha)
    • Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Brăiesei) (5,0 ha)

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b c d e f g "Mina de aur" a lui Vintu, 22 octombrie 2007, evz.ro, accesat la 11 noiembrie 2010

Legături externeModificare