Budureasa, Bihor
| Budureasa | |
| — sat și reședință de comună[*] — | |
 Vedere aeriană asupra satului | |
  Budureasa Budureasa (Județul Bihor) | |
| Coordonate: 46°40′45″N 22°29′42″E / 46.67917°N 22.49500°E46°40′45″N 22°29′42″E / 46.67917°N 22.49500°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bihor |
| Comună | Budureasa |
| SIRUTA | 27855 |
| Atestare | 1582 |
| Populație (2011) | |
| - Total | 1.641 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 417100 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Budureasa este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România.
Denominație și datare documentarăModificare
1588 Budwduraz, 1600 Budorazia, 1692 Buduráz, 1828 Budurásza, 1913 Bondoraszó. Satul Budureasa, este atestat istoric în anul 1582.
EconomieModificare
Localitatea este cunoscută pentru lăzile de zestre fabricate de meșterii locali. Pe teritoriul așezării se găsește o importantă mină de calcar și de asemena și șase izvoare subterane.
Zăcământul de calcarModificare
Prospecțiunile pentru descoperirea zăcământului de calcar cu brucit au început în 1977[2]. Cercetările de la acea vreme vizau descoperirea unui zăcământ de uraniu, însă, în locul minereului radioactiv, geologii au dat peste calcar cu brucit[2]. Evaluările specialiștilor au indicat că în perimetrul Budureasa - Valea Mare s-ar afla cel mai mare zăcământ din Europa[2]. Din 1978 până în 1989, volumul de lucrări la Budureasa - Valea Mare a fost imens[2]. S-au făcut 15 kilometri de galerii, puțuri de cercetare, șanturi, foraje[2]. Odată cu Revoluția din 1989, lucrările aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit[2]. Din 1989, până în 2003, mina a intrat într-o fază de conservare, existând chiar propunerea de a fi închisă[2]. Zăcământul conține 20 de milioane de tone de calcar cu brucit, cu o valoare estimată la peste 1 miliard de euro și este concesionat firmei Geoasset, deținută de PSV Company.
Obiective turisticeModificare
- Rezervațiile naturale:
- Cetatea Rădesei (20,0 ha).
- Vârful Cârligați (versantul sudic) (10,0 ha)
- Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Brăiesei) (5,0 ha)
NoteModificare
Legături externeModificare
- Tezaurul lazilor de zestre, 10 iulie 2006, Carmen Preotesoiu, Jurnalul Național