Căușeni

oraș din Republica Moldova
(Redirecționat de la Căușeni, Căușeni)
Pentru alte sensuri, vedeți Căușeni (dezambiguizare).

Căușeni este un oraș din Republica Moldova. Este reședința raionului cu același nume. A fost atestat documentar pentru prima dată la 6 iunie 1455.

Căușeni
—  oraș  —
Vedere aeriană a părții centrale.
Vedere aeriană a părții centrale.
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Căușeni se află în Moldova
Căușeni
Căușeni
Căușeni (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 46°38′N 29°24′E ({{PAGENAME}}) / 46.633°N 29.400°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionCăușeni
Atestare6 iunie 1455[3]
Promovat oraș1965

Guvernare
 - PrimarAnatolie Donțu (PPDA[1][2], 2023)

Suprafață
 - Total10 km²
Altitudinem.d.m.

Populație (2014)[4]
 - Total15.939 locuitori

Cod poștalMD-4300
Prefix telefonic243

Localități înfrățite
 - TârgovișteRomânia

Prezență online
Primăria Căușeni

Orașul și localitățile adiacente.
Orașul și localitățile adiacente.
Orașul și localitățile adiacente.

Geografie

modificare

Amplasare

modificare

Orașul Căușeni este situat la sud-estul Republicii Moldova, la 3 km de stația de cale ferată Căușeni și la 73 km de Chișinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Orașul este traversat de râul Botna și afluentul lui, Lunguța.

Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre forma reliefului – căuș, care este mărginit de dealuri.

Resurse naturale

modificare

Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantațiile forestiere de producție 120,4 ha sau circa 47% din total.

Fondul acvatic cu o suprafață de 54 ha este format de râul Botna, o mulțime de râulețe mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha.

Panorame

Pe teritoriul orașului trece Valul lui Traian. Cu aceeași denumire a fost numit și un cartier al orașului Căușeni.

Prima atestare documentară a localității datează din secolul al XV-lea, anul 1455. Într-un document scris în limba slavonă este pomenită localitatea Cheșenăul Roșu. Într-o scrisoare a domnitorului Petru Rareș din 1535 este menționată o localitate de lângă râul Botna, numită Marele Cheșenău.

În 1535 turcii au ocupat 12 sate din Moldova, inclusiv și Cheșenăul Roșu, căruia i-au schimbat denumirea în Căușeni. Tot aici turcii au dislocat și marele stat major al oștirilor hanului Crimeii. În sec. al XVI-lea această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanului Crimeii.

În anul 1710 regele Suediei Carol al XII-lea, aflându-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căușeni. În 1711 călătorul La Motroy se află câteva zile la Căușeni, fixând în notițele sale că majoritatea populației este alcătuită din moldoveni, tătari, armeni, perși, evrei.

În 1733 hanul Crimeii Caplan Ghirei vine în Căușeni cu armata sa. Expediția avea ca destinație Polonia, unde, după moartea regelui August, începuse lupta pentru tron. În 1768 Chirim Ghirei adună la Căușeni armatele pentru a-i alunga pe ruși din stepă. Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele rusești începe în 1769.

Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. al XVIII-lea, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Biserica Adormirea Maicii Domnului (secolul al XVII-lea)

Pe parcursul războaielor ruso-turcești în 1768, 1787 și 1790 Căușeniul devine bastionul trupelor turcești. De aici turcii organizau atacurile împotriva armatei rusești. Până la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căușeniul este devastat și ars din temelii. Fostele case și castele au fost transformate în scrum și ruine.

În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. După semnarea tratatului de pace de la București la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Orașul Căușeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai târziu după 1918 odată cu unificarea României orașul devine centru de putere. Datele din 1923 atestă că localitatea era împărțită în Căușeni vechi - sat și Căușeni noi - târg. În perioada interbelică în Căușeni noi locuiau peste 5 mii de oameni, case de locuit erau în număr de 1051. Tot aici funcționau 2 cooperative, o carieră de piatră, moară cu aburi și de vânt, 38 de brutării, o fântână arteziană 4 școli primare mixte, o școală primară evreiască o grădiniță de copii. În Căușeni Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vânt, o cooperativă, o bancă publică, 3 fierării, o școală primară mixtă.

După semnarea pactului Molotov-Ribentrop Basarabia este anexată în 1940 la URSS. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar și din cauza deportărilor, a foametei organizate de către regimul sovietic de ocupație în anii 1946-1947, numărul locuitorilor în Căușeni a scăzut simțitor. Conform statisticilor la 1949 în Căușeni locuiau doar 3784 de oameni.

În perioada sovietică a fost atestată o dezvoltare economică și socială relativă. La 11 noiembrie 1940 Căușeniul devine centru raional, 1965 - oraș, iar la 1998 obține statut de municipiu.

Demografie

modificare

Structura etnică

modificare

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[5]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Moldoveni 14,807 83.39%
Ruși 1,521 8.56%
Ucraineni 960 5.40%
Bulgari 273 1.54%
Găgăuzi 82 0.46%
Alții 114
Total 17,757 100%
Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, monument ocrotit de stat.

Economie

modificare
 
Centrul pentru tineret și sport

Orașul Căușeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este filiala fabricii "Orhei-Vit", cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A.

În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații cu 3300 de abonați. Se preconizează deschiderea rutei turistice pe traseul: Căinari, Zaim, Căușeni (Biserica Adormirea Maicii Domnului).

Finanțele publice locale

modificare

Veniturile bugetului local în anul 2002 au constituit 6.551 mii lei, înregistrând o creștere relativ înaltă față de anul 2001. Ponderea cea mai mare în structura veniturilor locale o dețin defalcările 58%, urmate de transferuri 24,4% și venituri proprii 17,6%.

Cheltuielile publice locale sunt dominate de cele destinate învățământului 64% din totalul cheltuielilor. Peste 10% din venituri sunt alocate pentru construcția și întreținerea drumurilor, restul sunt destinate asistenței sociale, culturii, sportului, precum și altor probleme de interes local.

Administrație și politică

modificare
 
Consiliul raional

Primarul orașului Căușeni este Anatolie Donțu (Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”), reales în noiembrie 2023.[1][2]

Componența Consiliului local Căușeni (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[6] este următoarea:

  Partid Consilieri Componență
  Platforma Demnitate și Adevăr 12                        
  Partidul Acțiune și Solidaritate 4                        
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 3                        
  Candidat independent ALEXANDRU DONȚU 1                        
  Partidul Social Democrat European 1                        
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1                        
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 1                        

Infrastructură

modificare

Lungimea totală a drumurilor publice este de 73,5 km, dintre care 29,2 km sunt cu acoperire rigidă. Populația orașului este alimentată centralizat cu apă potabilă în raport de 70 la sută. În localitate funcționează ritmic sistemul de canalizare și stația de epurare care deservește 35 la sută din populație, inclusiv: 20 la sută din locatarii blocurilor și 15 la sută din posesori ai caselor individuale. Majoritatea locuințelor din oraș sunt conectate la conducta de gaze.

 
Liceul teoretic „Mihai Eminescu”

Orașul Căușeni are o populație de circa 22.000 de locuitori, marea majoritate o constituie moldovenii/românii. Rețeaua instituțiilor de învățământ este formată din: 2 școli medii de cultură generală, 4 licee teoretice – „M. Eminescu”, „A. Pușkin”,„A. Mateevici” și „I.Creanga” o școală polivalentă și 6 instituții preșcolare de învățământ.

Sistemul de ocrotire a sănătății îl formează spitalul din or. Căușeni, care dispune de 450 paturi. La spital lucrează peste 100 medici și asistente cu studii superioare și peste 250 cu studii medii speciale. Centrul medicilor de familie are angajați 40 medici și 58 asistente medicale. Pentru asistența medicală a populației din gara Căușeni funcționează punctul medical cu un felcer. Asistența medicală de urgență a populației este asigurată de două brigăzi din secția de urgență, care deservesc 6761 de chemări.

În Căușeni activează o școală sportivă unde copiii și tinerii practică în special fotbalul. Copiii de la casa de creație din oraș practică: dansurile sportive și moderne, cartingul, aviamodelismul, orientarea sportivă.

Conform tradiției, în oraș se desfășoară anual competiții internaționale la lupta națională „trânta”.

Cultură

modificare

Rețeaua de instituții culturale este formată din Casa Raională de Cultură și biblioteci publice. La casa de cultură funcționează colective de artiști amatori, 6 din ele au fost decorate cu titlul de colective populare.

În anul 1995 ansamblul popular de cântece și dansuri „Spicușor” și colectivul popular „Baștina” au participat la Festivalul Folcloric din România, de unde au revenit cu locurile I și II.

Personalități

modificare
 
Bustul lui Alexei Mateevici și câteva parcele amenajate la capătul bulevardului central

Născuți în Căușeni

modificare

Vezi și

modificare
 
Monumentul victimelor din Al Doilea Război Mondial.
  1. ^ a b „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Căușeni”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b „Anatol Donțu rămâne în fotoliul de primar al orașului Căușeni: Curtea de Apel a menținut hotărârea prin care a fost anulată decizia de invalidare a mandatului său”. Ziarul de gardă. . Accesat în . 
  3. ^ Nicu V. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi: îndreptar bibliografic. Volumul 1: A-L. Chișinău: Universitas, 1991, pp. 147 ISBN 5-362-00841-2
  4. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  5. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
  6. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Căușeni”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Veaceslav Ioniță: Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
  • Localitatile Republici Moldova,vol.3,Chisinau, Fund. Draghistea, pag. 337-353.
  • Valerian Ciobanu-Vieru Popas in Valea Adinca,Chisinau, Ed. Pontos, 2005.
  • Valerian Ciobanu Din lutul iubirii, Chisinau, Ed. Pontos, 2007, pag. 23-26.

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Căușeni