Carl Gustav Jacob Jacobi
| Carl Gustav Jacob Jacobi | |
 Carl Gustav Jacob Jacobi | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Potsdam, Regatul Prusiei[6][7] |
| Decedat | (46 de ani)[1][2][3][4][5] Berlin, Regatul Prusiei[8][7] |
| Înmormântat | Berlin |
| Cauza decesului | cauze naturale[*] (variolă) |
| Frați și surori | Moritz von Jacobi[*] |
| Copii | Leonard Jacobi[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Prusia |
| Religie | creștinism |
| Ocupație | matematician profesor universitar |
| Activitate | |
| Cauza decesului | variolă |
| Alma mater | Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Königsberg[*] |
| Organizație | Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Königsberg[*] |
| Premii | Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*] Grand prix des sciences mathématiques[*] () membru străin al Royal Society[*] |
Modifică date / text  | |
Carl Gustav Jacob Jacobi (n. 10 decembrie 1804 în Potsdam; d. 18 februarie 1851 în Berlin) a fost un matematician german. A fost fratele lui Hermann Jacobi.
BiografieModificare
Jacobi s-a născut într-o familie de origine evreiască. În perioada 1816 - 1821 urmează Victoria-Gymnasium. În 1825 încheie studiile la Universitatea de la Berlin cu titlul de Doctor în filozofie. În perioada 1829 - 1842 este profesor la Universitatea de la Königsberg.
Jacobi se implică politic în Revoluția de la 1848 și candidează pentru parlament din partea grupării liberale. Ca prețuire a activității sale, în 1836 este ales ca membru străin al Academiei Regale de Științe din Suedia.
ContribuțiiModificare
În 1828, concomitent cu Abel, a creat teoria funcțiilor eliptice. În 1839 utilizează cu succes coordonatele eliptice la rezolvarea unor ecuații diferențiale.
Jacobi a introdus funcțiile theta pe care le-a reprezentat sub formă de serii trigonometrice, funcții care ulterior aveau să joace un rol important în studiul funcțiilor eliptice. Mai târziu, după modelul acestor funcții, Henri Poincaré a creat funcțiile fuchsiene.
Funcțiile eliptice l-au condus pe Jacobi la diverse teoreme despre reprezentarea numerelor sub formă de sume de pătrate.
Jacobi a studiat o anumită clasă de integrale pe care, în cinstea lui Abel, le-a denumit integrale abeliene. A studiat și determinanții stabilind diverse proprietăți ale acestora. A introdus o clasă de determinanți funcționali, care ulterior vor fi denumiți determinanți jacobieni (de ordinul n, asociat unui ansamblu de n funcții cu n argumente). Jacobi s-a ocupat și cu teoria calculului variațional, domeniu unde a adus contribuții importante.
ScrieriModificare
Lectură suplimentarăModificare
- C. Popescu-Ulmu, Temerari ai științei... Cercetări... Vise împlinite, Editura Albatros, 1987
Legături externeModificare
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b Carl Jacobi, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Carl Gustav Jacob Jacobi, SNAC, accesat în
- ^ a b Carl Gustav Jacob Jacobi, International Music Score Library Project, accesat în
- ^ „Carl Gustav Jacob Jacobi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Якоби Карл Густав Якоб, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Carl Gustav Jacob Jacobi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în