Pafnuti Cebîșev

Pafnuti Cebîșev
Date personale
Nume la naștere	Pafnúti Lvóvici Cebîșiov
Născut	4/16 mai 1821 Akatovo⁠(d), Borovsky Uyezd⁠(d), Kaluga Governorate⁠(d), Imperiul Rus
Decedat	26 noiembrie/8 decembrie 1894 (73 de ani) Sankt Petersburg, Imperiul Rus
Frați și surori	Vladimir Lvovici Cebîșiov[*][[Vladimir Lvovici Cebîșiov |​]]
Cetățenie	Imperiul Rus
Ocupație	matematician statistician cadru didactic universitar[*]​
Locul desfășurării activității	Sankt Petersburg
Limbi vorbite	limba rusă
Activitate
Domeniu	Teoria probabilităților teoria numerelor matematică aplicată applied mechanics[*][[applied mechanics (practical application of mechanics)|​]] analiză matematică geometrie matematică mecanică statistică Geometrie analitică
Instituție	Universitatea de Stat din Sankt Petersburg Universitatea Imperială din Sankt Petersburg[*]​
Alma Mater	Facultatea de Fizică și Matematică a Universității Imperiale de la Moscova[*]​ Universitatea de Stat din Sankt Petersburg
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Rusă de Științe Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​ Academia Franceză de Științe Academia Regală Suedeză de Științe Academia de Științe din Berlin Accademia delle scienze dell’Istituto di Bologna[*][[Accademia delle scienze dell’Istituto di Bologna (academy in Bologna)|​]] Accademia d'Italia[*][[Accademia d'Italia (academic institution of the Kingdom of Italy during the Fascist era (1929-1944))|​]] Sankt-Peterburgskoe matematiceskoe obșcestvo[*][[Sankt-Peterburgskoe matematiceskoe obșcestvo (a society of mathematicians in Saint Petersburg, Russia)|​]]
Conducător de doctorat	Nikolai Brașman
Doctoranzi	Dmitri Grave Korkin, Aleksandr Nikolaevici[*][[Korkin, Aleksandr Nikolaevici (matematician rus)|​]] Alexandr Liapunov Andrei Markov Vladimir Andreyevich Markov[*][[Vladimir Andreyevich Markov (matematician rus)|​]] Posse, Konstantin Aleksandrovici[*][[Posse, Konstantin Aleksandrovici (matematician rus)|​]] Zolotariov, Egor Ivanovici[*][[Zolotariov, Egor Ivanovici (matematician rus)|​]] Pavel Iosifovici Somov[*][[Pavel Iosifovici Somov (Russian mathematician and physicist (1852-1919))|​]] Julian Sochocki[*]​ Andrei Petrovici Kiselev
Cunoscut pentru	Teorema numerelor prime Legea numerelor mari Chebyshev linkage[*][[Chebyshev linkage (four-bar straight-line mechanism)|​]] Chebyshev's inequality[*][[Chebyshev's inequality (inequality applying to random variables with finite expected values)|​]] Chebyshev's sum inequality[*][[Chebyshev's sum inequality (inequality relating two increasing sequences of numbers, or one decreasing and another increasing sequence)|​]] Chebyshev function[*][[Chebyshev function (mathematical function)|​]]
Premii	Ordinul „Sfânta Ana”, clasa I[*]​ orden Sveatogo Stanislava 1-i stepeni[*][[orden Sveatogo Stanislava 1-i stepeni |​]] Ordinul Sf. Vladimir, clasa a II-a[*]​ orden Sveatogo Aleksandra Nevskogo[*][[orden Sveatogo Aleksandra Nevskogo (order of chivalry of the Russian Empire)|​]] Demidovskaia premia[*][[Demidovskaia premia (national scientific award in Russia)|​]] (1849) orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni[*][[orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni |​]] membru străin al Royal Society[*]​ (13 decembrie 1877) Ordinul Sfântul Alexandr Nevski în grad de cavaler[*]​ Ordinul Sfântul Vladimir orden Sveatogo Stanislava[*][[orden Sveatogo Stanislava (Russian military and civilian decoration)|​]] Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​
Semnătură

Pafnuti Lvovici Cebîșev (în rusă Пафну́тий Льво́вич Чебышёв) (n. 4/16 mai 1821, Akatovo^⁠(d), Borovsky Uyezd^⁠(d), Kaluga Governorate^⁠(d), Imperiul Rus – d. 26 noiembrie/8 decembrie 1894, Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un matematician rus, cu contribuții în domeniul probabilităților, statisticii și teoriei numerelor. Cel mai strălucit reprezentant al școlii matematice din Petersburg, este considerat, după Nicolai Ivanovici Lobacevski, ca fiind cel mai mare matematician rus.

Biografie

S-a născut într-un sat de lângă Borovsk, regiunea Kaluga. În 1832 familia sa se mută lângă Moscova. Mama sa și o verișoară cultă au jucat cel mai important rol în formarea viitorului matematician.

A studiat la Universitatea din Moscova, unde s-a remarcat ca student eminent.

A fost profesor la Universitatea din Sankt Petersburg, care i-a acordat titlul de doctor pe baza lucrării "Teoria sravnenii" (în rusă Теория сравнений, Teoria congruențelor, 1849).

A fost membru al Academiilor de Științe din Sankt Petersburg, Berlin și Paris, precum și al Royal Society din Londra.

Ca profesor, Cebîșev era ordonat, punctual, pedant și îngrijit. A dus o viață cumpătată, aparent monotonă, dar plină de rezultate în cele mai diferite domenii ale matematicii.

Activitate științifică

A fost un matematician multilateral, întreaga sa activitate constând dintr-o permanentă îmbinare a teoriei cu practica. A inventat și construit peste 40 de mecanisme diferite (în circa 80 de variante): mașina de sortat, mașina prășitoare, mecanism de vâslire, etc; a conceput un fotoliu pe roți, s-a interesat de problema croitului hainelor s.a. Aceste preocupări i-au servit drept punct de plecare pentru crearea unor noi ramuri ale matematicii: teoria celei mai bune aproximări a funcțiilor.

A adus contribuții la interpolarea prin polinoame și la metoda celor mai mici pătrate, cu care ocazie a ajuns la construcția teoriei generale a polinoamelor ortogonale, introducând pentru prima data șirurile de funcții biortogonale. Polinoamele lui Cebîșev posedă multe proprietăți remarcabile și servesc la rezolvarea a numeroase probleme ale matematicii, fizicii și tehnicii.

Pafnuti Cebîșev pe o marcă poștală sovietică

În domeniul teoriei probabilităților, a formulat teorema limita centrală (pentru demonstrarea căreia a creat metoda numerelor (1845) și legea numerelor mari (1846), tratate modern.

Printre cele mai mari realizări ale sale se află cercetările în domeniul teoriei numerelor: găsirea (în 1850) a formulei pentru determinarea aproximativă a numărului Li(x), de numere prime cuprinse intre 1 și un număr dat x: demonstrarea așa-numitului postulat al lui Joseph Bertrand (1842); transformându-l așadar în teoremă.

De asemenea, Cebîșev este considerat creatorul legilor asimptotice ale numerelor prime.

J.J Sylvester (1814 - 1897) l-a numit "învingătorul numerelor prime, care a forțat torentul lor capricios să intre în limitele algebrei".

În 1852, Cebîșev a demonstrat postulatul lui Bertrand și l-a transformat în teoremă.

Cebîșev a format o serie de matematicieni de un înalt nivel profesional, fiind fondatorul primei școli superioare ruse de matematică, ai cărei reprezentanți au mai fost: Zolotarev, Liapunov, Markov, Krîlov, Steklov și alții. Specificul acestei școli constă în faptul că problemele matematicii sunt mai strâns legate de cele ale științelor naturale și ale tehnicii.

Opere principale

• 1845: Experiența elementară în analiza teoriei probabilităților (în rusă: Opît elementarnogo analiza teorii veroiatnostei)
• 1849: Teoria comparației, teza sa de doctorat
• 1951: Opere complete în 5 volume (apărute la Editura Academiei din Moscova).

Lucrările lui Cebîșev au constituit preocupările matematicienilor români: Aurel Angelescu (1929), Gheorghe Călugăreanu (1943, 1957), Nicolae Ciorănescu (1938), Tiberiu Popoviciu (1937) și alții.

Legături externe

• en Pafnuti Cebîșev at the Mathematics Genealogy Project
• en O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., „Pafnuti Cebîșev”, MacTutor History of Mathematics archive, University of St Andrews .
• ru Biografie Arhivat în 29 august 2006, la Wayback Machine., încă una, și încă una.
• fr Œuvres de P.L. Tchebychef
• en The Calculating Machine of Chebyshev pe site-ul History of Computers and Computing