Deschide meniul principal

Cenaloș, Bihor

sat în comuna Sâniob, județul Bihor, România
Cenaloș
Biharcsanálos
—  Sat  —
Cenaloș se află în România
Cenaloș
Cenaloș
Cenaloș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°14′39″N 22°9′28″E47°14′39″N 22°9′28″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor
ComunăROU BH Saniob CoA.jpg Sâniob

SIRUTA28638

Populație (2011)[1]
 - Total262 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal417191

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cenaloș (în maghiară Biharcsanálos, în trad. "Urzicenii de Bihor") este un sat în comuna Sâniob din județul Bihor, Crișana, România.

NoteModificare

  1. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 

ISTORIA TINUTULUI NATAL.CSANALOS

(fragment din : "Arborele Genealogic al Familiei Kleszken" articol  publicat de Ioan Kleszken la 16 apr 2012 02:31)

Daca istoria neamului KLESZKEN nu contine nimic spectaculos in sine si nici nu are cum sa fie altfel tinind cont de provenienta relativ modesta a acestei familii, cu atat mai tumultos trecut are pamintul adoptiv al celui dintai KLESZKEN (MATYAS] pripasit aici pe la mijlocul sec. al XIX-lea si caruia ii datoram toti din neam existenta. Fara doar si poate satul Cenalos este locul de nastere al noii familii KLESZKEN, varianta maghiara ca nationalitate si romaneasca ca cetatenie, pentru toti membrii neamului ori unde au fost imprastiati pe cararile intortocheate ale destinului. Dupa cum am mai mentionat vechea denumire a satului era Csanalos sau Csalanos adica in traducere libera Urziceni.Probabil cindva actuala vatra a satului era impinzita de...csalant, o planta la care in limba romana noi ii zicem urzica.

Aflata la confluenta riului Barcau (Vest) cu paraurile Almasel(sud) si Gyepis (nord) la aprox. 39 km nord de mun.Oradea, prima atestare istorica a asezarii vine din negura veacurilor mai exact din anul 1395 sub denumirea de CHALANUS.Dar sunt date ca satul figura ca feuda in evidentele abatiei de la Saniob inca din jurul anului 1100.

De-a lungul vremii denumirea satului va suferi mai multe transformari ca de exemplu: CSALANOS pe la 1300, CHALANOS in 1461, SZINALOS in 1692, CSANALOS, CSENALOS in anul 1808 iar la forma actuala BIHARCSANALOS in trad. "URZICENII DE BIHOR" sau CENALOS in anul 1913. Aceste denumiri apar in acte (mai mult sau mai putin oficiale), caci in limbajul popular este imposibil de aflat variantele exacte folosite de-a lungul vremii.Ca nu intodeauna varianta oficiala este in concordanta cu varianta satenilor si locuitorilor din zona avem cel mai bun exemplu chiar in zilele noastre cand... satul, oficial este denumit CENALOS iar majoritatea covarsitoare a locuitorilor din zona folosesc in vorbirea curenta denumirea satului ca fiind CELANOS.

Asezat, dupa cum am mai specificat, pe valea raului Barcau intr-o zona cu relief mai degraba de ses decat de deal, satul beneficiaza de un potential agricol peste media judetului Bihor. Avand un sol propice pentru culturile de porumb si cereale dar si pentru legumicultura care, dupa o intrerupere de cativa ani inca din perioada comunista, a luat un nou avant odata cu aparitia serelor particulare a unor localnici priceputi, totusi impresia este ca, capacitatea agricola a acestei zone nu a fost pusa inca suficient in valoare. Avand o populatie relativ imbatrinita speranta se indreapta (si) catre fii si nepotii (tineretul) satului, mutati la oras, pentru o dezvoltare agricola si economica pe masura posibilitatilor reale a acestui tinut. 

Cu unele intreruperi satul a fost o feuda in stapanirea abatiei mai sus pomenite dar si a unor mari familii de nobili maghiari cum au fost Huniazii (cand satul se numea FEHER-CSANALOS adica CENALOSUL-ALB ?) sau familia Palyi.

In anul 1520 feuda a ajuns in stapanirea fam. Chyre cu aceasta ocazie satul devenind punct vamal si evident importanta localitatii a crescut simtitor in aceasta perioada.

Conform datelor vremii in anul 1910 structura etnica si religioasa a localitatii era urmatoarea: din 507 locuitori, 129 erau de etnie maghiara, 80 slovaca si 297 romana. Practicau religia romano-catolica 122 de persoane, greco-catolica 331(!) si ce-a reformata 31 de persoane. La recesamantul din anul 2002 se consemneaza 323 locuitori, din care 228 romani (70,6%) si 95 maghiari (29,4%). Nimeni nu s-a mai declarat de etnie slovaca. Se observa de asemenea ca in anul 1910 nimeni nu practica religia ortodoxa, satul si romanii din sat avand traditia ritului greco-catolic si aveau o biserica inaltata inca din anul 1861.Aceasta biserica dainuie si in ziua de azi dar este sub obladuirea ritului ortodox fiindca dupa marea schimbare sociala din anul 1989 (si revenirea bisericii greco-catolice vremelnic interzisa de comunisti) nimeni nu si-a declarat apartenenta la religia greco-catolica in aceasta comunitate.

Istoria acestei asezari este strins legata de un alt sat situat pe malul drept al riului Barcau si anume localitatea Siniob mult mai cunoscuta in judet si chiar peste hotare. Asezate pe o parte (stinga Cenalos) si pe alta (dreapta Siniob) pe cursul mediu a riului Barcau la o distanta intre ele relativ mica, circa 2 km, si datorita faptului ca satul Cenalos si imprejurimile sale erau o feuda vesnic vasala celor care stapineau asezarea de pe malul drept, aceste doua sate au avut, in mare, o soarta comuna. Cenaloș impreună cu satele Ciuhoi, Saniob și Sfârnaș, face parte din comuna cu reședința în loc.Saniob.

Daca satul Siniob s-a ales cu renumele celalalt sat Csanalos a rămas "cenusareasa" tinutului. Datorita casatoriilor celor din familia KLESZKEN cu persoane din satul Siniob si istoricul familiei noastre se leaga de aceasta straveche asezare. In prezent unul din fii neamului nostru si anume KLESZKEN SANDOR (ALEXANDRU) si-a intemeiat o familie frumoasa in aceasta localitate.

Sursa: fragment din : "Arborele Genealogic al Familiei Kleszken" articol  publicat de Ioan Kleszken la 16 apr 2012 02:31