Vișin

Vișin (Prunus cerasus) este un arbore fructifer din familia rozaceelor (Rosaceae), de talie mai mică decât cireșul, care poate ajunge până la o înălțime de 6 m.

Vișin
Clasificare științifică
Regn:	Plantae
(neclasificat):	Angiospermae
(neclasificat):	Eudicotidae
(neclasificat):	Rosids
Ordin:	Rosales
Familie:	Rosaceae
Gen:	Prunus
Subgen:	Cerasus
Specie:	P. cerasus
Nume binomial
Prunus cerasus L. 1753
Sinonime
Listă Cerasus acida (Ehrh.) Borkh. Cerasus austera (L.) Borkh. Cerasus austera (L.) M.Roem. Cerasus collina Lej. & Courtois Cerasus fruticosa Pall. Cerasus vulgaris Mill. Druparia cerasus (L.) Clairv. Prunus acida Ehrh. Prunus aestiva Salisb. Prunus austera (L.) Ehrh.

Vişin înflorit

Acelaşi vişin pe rod

Are frunze lucioase, dințate pe margine, cu flori albe, și este cultivat pentru fructele sale, denumite vișine, care sunt globuloase, de culoare roșie-purpurie, cu nuanțe spre negru, acre-dulci.

Vișinele conțin zaharuri, substanțe tanoide, proteine, pectine, acizi organici, săruri minerale și vitamine. Au efecte terapeutice, contribuind la întârzierea procesului de îmbătrânire prin îmbunătățirea compoziției chimice a sângelui. Mai participă și la ameliorarea sau chiar vindecarea bolilor renale, hepatice, diabetice, cardiovasculare și la atenuarea stresului psihic și anemiei.

Vișinul se dezvoltă normal în majoritatea tipurilor de sol, mai puțin în solurile compacte și reci sau în solurile bogate în săruri de sodiu, cel mai des fiind preferate solurile nisipoase.

Pentru ca polenizarea să se desfășoare normal, este necesar să se planteze cel puțin trei soiuri diferite de vișin în livadă. Vișinul intră pe rod la 2-3 ani de la plantare. Longevitatea plantațiilor de vișin este de 20-30 de ani și diferă în funcție de soi.

Cea mai veche mențiune scrisă despre vișin datează din anul 340 î.e.n., într-o lucrare a lui Aristotel, în care se descrie tehnica de înmulțire a acestuia.

Soiuri de vișin

După origine soiurile de vișin se împart în:

• soiuri care provin din vișin (Prunus cerasus) - au gustul specific acid - astringent;

• soiuri care provin din hibrizi de cireș (Prunus avium) cu vișin (Prunus cerasus) - au gustul specific dulce - acidulat - sublim astringent.

După luna de coacere, vișinele se împart în:

• Soiuri de vișin timpurii - cu maturarea în iunie

• Soiul de vișin Abundent de Erd
• Soiul de vișin Crișana 2
• Soiul de vișin Hibrid de Voluntari
• Soiul de vișin llva
• Soiul de vișin Jubileu de Erd
• Soiul de vișin Kantor Janosi
• Soiul de vișin Mari timpurii
• Soiul de vișin Mocănești 16
• Soiul de vișin Pandy
• Soiul de vișin Precoce de Eard
• Soiul de vișin Productiv de Debrecen
• Soiul de vișin Rival
• Soiul de vișin Spaniole
• Soiul de vișin Stelar
• Soiul de vișin Țarina
• Soiul de vișin Timpurie Engleză
• Soiul de vișin Timpurii de Pitești
• Soiul de vișin Timpurii de Cluj
• Soiul de vișin Timpurii de Târgu Jiu
• Soiul de vișin Turcești

• Soiuri de vișin cu maturarea în iulie

• Soiul de vișin Dropia
• Soiul de vișin Josika Gabor
• Soiul de vișin Meteor
• Soiul de vișin Nana
• Soiul de vișin Oblacinska
• Soiul de vișin Pitic
• Soiul de vișin Schattenmorelle
• Soiul de vișin Ujfehertoi furtos
• Soiul de vișin Vrâncean

Ceai din vișin

Codițele fructelor de vișin conțin săruri de potasiu, derivați flavonici și tanin de natură catehică. Aceste substanțe sunt folosite în ceaiuri diuretice, sub formă de infuzie. Datorită taninului, ceaiul de codițe de vișine are și proprietăți astringente, folosindu-se și în caz de diaree.

Și frunzele de vișin se folosesc, sub formă de decoct, prin fierbere timp de 15 minute, pentru un ceai diuretic, dar, datorită iodului și potasiului, ceaiul se folosește și în tratarea afecțiunilor cardiace și a diareii.

Ceaiul din coajă de crenguțe de vișin este folositor în tratamentul cistitei.

Vezi și

• Vișinată
• Lista fructelor

Galerie imagini

• 
  Flori de vişin
• 
  Vişine coapte, gata de cules
• 
  Frunze de vişin
• 
  Vişină