Ciocolata Dubai (în engleză Dubai Chocolate ) este un baton de ciocolată umplut cu cataif și fistic. În 2024, a stârnit interesul pe rețelele sociale. Creatorul este producătorul de ciocolată Fix Dessert Chocolatier din Emiratul Dubai; acolo fiind sub numele de marcăCan't Get Knafeh of It”.[1][2][3]

Ciocolata Dubai a fost dezvoltată în 2021 de Sarah Hamouda, fondatoarea Fix Dessert Chocolatiers din Dubai. A fost creată prin experimente cu ciocolată și fistic și a obținut atenția internațională când a devenit viral în decembrie 2023 printr-un videoclip TikTok al influenceriței alimentare Maria Vehera.[4][5]

În vara și toamna anului 2024, ciocolata Dubai a devenit o modă în Europa, care a fost susținută de răspândirea pe rețelele de socializare, în special pe TikTok și Instagram.[6][3] Influencerii și creatorii de alimente cu un număr mare de urmăritori au contribuit semnificativ la popularitate prin prezentarea produselor de ciocolată ca bunuri de consum luxoase și subliniind în special „efectul crunch” (crocant) al umpluturii.[7][8] Tendința s-a răspândit ulterior în întreaga lume.[9][10] Cererea de ciocolată Dubai a crescut brusc și în Franța.[11] Prințul ereditar al Dubaiului, Hamdan bin Mohammed Al Maktoum, a avut o varietate creată cu propriul său brand pe etichetă.[12][13]

Din cauza modei, câțiva producători de ciocolată cunoscuți, precum Lindt⁠(d), au inclus ciocolata Dubai în gama lor, dar s-a epuizat rapid.[10] În unele cazuri, alte produse, precum turtă dulce, înghețată sau chiar cârnați, sunt acum comercializate ca produse „în stil Dubai”, prin umplere sau garnitură cu cataif și fistic.[14][15]

Ingrediente

modificare

Ciocolata folosită de obicei este cea cu lapte integral sau, alternativ, ciocolata neagră. Ciocolata originală este produsă de producătorul elvețian Max Felchlin AG⁠(d).[16] Umplutura este formată din cataif prăjit și tocat („păr de înger”), fistic tocat sau produse din fistic (cremă/pastă) și uneori Tahini⁠(d) (pastă de susan).

Utilizarea termenului de „ciocolată Dubai”

modificare

Potrivit Oficiului German de Brevete și Mărci, la 4 decembrie 2024, în Germania existau un total de 19 cereri de mărci comerciale active care includeau termenul „Dubai” în legătură cu produsele de cofetărie. Peste 30 de cereri similare de mărci comerciale de ciocolată au fost înregistrate în Europa. Termenul „ciocolată Dubai” este folosit în mod obișnuit pentru a descrie o variantă de ciocolată cu cremă de fistic și cataif. Deoarece Emiratele Arabe Unite nu sunt membre ale acordului internațional pentru protecția denumirilor de origine, termenul de „ciocolată Dubai” nu intră sub protecția legii referitoare la Indicația Geografică Protejată.[17]

Critică

modificare

Producătorii de ciocolată au atribuit prețul ridicat al batonului, care era între 10 și 20 de euro în toamna anului 2024, costurilor mari de achiziție ale cremei de fistic folosite și a producției artizanale.[1] Cu toate acestea, experți independenți, inclusiv reprezentanți ai centrelor de consiliere pentru consumatori[18][19][20] au pus la îndoială caracterul adecvat al acestui preț. Deosebit de evidențiată a fost discrepanța dintre prețul recomandat de vânzare cu amănuntul al ediției speciale Lindt limitate de 14,99 EUR și prețurile de până la 2 900 EUR pe care vânzătorii privați le cer pe internet.[21]

Rapoartele din presă au speculat dacă marketingul viral din jurul ciocolatei a fost inițiat în mod special de o campanie de îmbunătățire a imaginii Emiratelor Arabe Unite pentru a deplasa din atenția publică de pe plan internațional situația controversată a drepturilor omului din acest stat.[22]

S-a evidențiat ca fapt pozitiv că, mai ales la începutul tendinței, tinerii făceau mai mult cumpărături în cofetăriile artizanale clasice în loc să apeleze la ciocolată produsă industrial. În ceea ce privește cantitatea, ciocolata Dubai nu este mai scumpă decât ciocolata convențională sau multe alte produse din ciocolată. În plus, efectul asumat al reclamei pentru emiratul Dubai a fost pus la îndoială.[23]

  1. ^ a b „Was macht die Dubai-Schokolade so besonders? - WELT” (în germană). DIE WELT. Accesat în . 
  2. ^ „Ansturm in Berlin am Montag erwartet: Wo bekommt man die gehypte Dubai-Schokolade?”, Der Tagesspiegel Online (în germană), ISSN 1865-2263, accesat în  
  3. ^ a b 'Can't Get Knafeh of It': Viral 'Dubai Chocolate' sparks global craze fueled by social media” (în engleză). The Jerusalem Post | JPost.com. . Accesat în . 
  4. ^ Akilli, Kutsi, „Warum die wichtigste Zutat der Dubai-Schokolade eigentlich aus der Türkei kommt”, Der Freitag (în germană), ISSN 0945-2095, accesat în  
  5. ^ WDR (). „Knuspern für 15 Euro? Was hinter dem Food-Hype um die Dubai-Schokolade steckt” (în germană). www1.wdr.de. Accesat în . 
  6. ^ Sengel,AFP, Raphaelle Logerot,Julien. „Europe goes nuts for viral Dubai chocolate. With bars priced over €100, chocolate smuggling spreads across the continent” (în engleză). Fortune Europe. Accesat în . 
  7. ^ „Dubai-Schokolade: Was hinter dem Social-Media-Trend steckt” (în germană). ZDFheute. . Accesat în . 
  8. ^ WDR (). „Knuspern für 15 Euro? Was hinter dem Food-Hype um die Dubai-Schokolade steckt” (în germană). www1.wdr.de. Accesat în . 
  9. ^ https://www.npr.org/2024/11/21/nx-s1-5182873/a-viral-chocolate-bar-from-dubai-is-here-to-stay
  10. ^ a b „Swiss chocolatier serves up Middle Eastern flavors as 'Dubai chocolate' craze hits Europe” (în engleză). AP News. . Accesat în . 
  11. ^ شاهين, إبراهيم (). „«شوكولاتة دبي» تجتاح الأسواق الألمانية وسط تدفق الطلبات العالمية عليها” (în arabă). CNN الاقتصادية. Accesat în . 
  12. ^ „FIX chocolate: Where you can get the viral Dubai chocolate this week | Time Out Dubai” (în engleză). . Accesat în . 
  13. ^ الديسك, فريق (). „ولي عهد دبي ..واحد منا في عيد ميلاده الـ42” (în arabă). Khaleej Times - Arabic Edition. Accesat în . 
  14. ^ „Zwei Trends in einem: Nürnberger Lebküchner bäckt jetzt Dubai-Elisen”. www.nn.de. Accesat în . 
  15. ^ WDR (). "Dubai sein ist alles!": In Dorsten gibt's jetzt Dubai-Currywurst ganz ohne Schokolade” (în germană). www1.wdr.de. Accesat în . 
  16. ^ Kälin, Milena (). „Wer verkauft alles Dubai-Schoggi? Blick liefert den Überblick” (în germană). Blick. Accesat în . 
  17. ^ "Dubai-Schokolade" erobert Weihnachtsmärkte – DW – 05.12.2024” (în germană). dw.com. Accesat în . 
  18. ^ Albustin, Christian (). „Food-Bloggerin aus Bochum: Was hinter dem Hype um Dubai-Schokolade steckt” (în germană). RP ONLINE. Accesat în . 
  19. ^ Thalmann, Florian (). „Konditorin rechnet vor: Wer Dubai-Schokolade kauft, ist richtig doof!” (în germană). Berliner Kurier. Accesat în . 
  20. ^ „Panorama: Nachrichten und News” (în germană). Berliner Kurier. Accesat în . 
  21. ^ „Hype um Dubai-Schokolade eskaliert: Lindt-Produkt gibt es für fast 3000 Euro” (în germană). www.tz.de. . Accesat în . 
  22. ^ Ouassil, Samira El (), „(S+) Meinung: Dubai-Schokolade: Diese Pistaziencreme überdeckt jede Menschenrechtsverletzung – Kolumne Ganz meiner Meinung”, Der Spiegel (în germană), ISSN 2195-1349, accesat în  
  23. ^ „Hass auf Dubai-Schokolade: Warum eigentlich so verbittert?” (în germană). augsburger-allgemeine. . Accesat în .