Comarnic

oraș din județul Prahova, România
Pentru râul, vedeți Râul Comarnic.

Comarnic este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente Comarnic (reședința), Ghioșești, Podu Lung, Poiana și Posada. Este situat în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu, extins în lunca și pe traseele de pe stânga râului Prahova, la 500–580 m altitudine, la 52 de kilometri nord-vest de orașul Ploiești.

Comarnic
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Comarnic se află în România
Comarnic
Comarnic
Comarnic (România)
Localizarea orașului pe harta României
Comarnic se află în Județul Prahova
Comarnic
Comarnic
Comarnic (Județul Prahova)
Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: 45°15′4″N 25°38′7″E ({{PAGENAME}}) / 45.25111°N 25.63528°E

Țară România
Județ Prahova

SIRUTA131336
Atestare documentară1510

ReședințăComarnic[*]
Componență

Guvernare
 - primar al orașului Comarnic[*]Sorin Popa[*][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total89,97 km²
Altitudine555 m.d.m.

Populație (2021)
 - oraș11.106 locuitori
 - Urbană4.145 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal105700

Localități înfrățite
 - Savigny-le-TempleFranța

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Așezare

modificare

Orașul se află în valea Prahovei, în nord-vestul județului. Localitatea sa principală se află pe malul stâng al Prahovei, în vreme ce pe malul drept există mai multe dintre localitățile rurale componente. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La Comarnic, din acest drum se ramifică DJ101S, care duce spre Secăria și Valea Doftanei, precum și DJ101R, care duce spre Breaza, pentru a reveni apoi în același DN1.[3]

Prin oraș trece calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de gara Comarnic și de haltele Posada și Valea Largă.

Demografie

modificare




 

Componența etnică a orașului Comarnic

     Români (92,7%)

     Alte etnii (0,05%)

     Necunoscută (7,26%)




 

Componența confesională a orașului Comarnic

     Ortodocși (91,97%)

     Alte religii (0,36%)

     Necunoscută (7,67%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Comarnic se ridică la 11.106 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 11.970 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,7%), iar pentru 7,26% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,97%), iar pentru 7,67% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Comarnic - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

modificare

Orașul Comarnic este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Sorin Popa[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Partidul Național Liberal6         
Partidul Mișcarea Populară1         
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1         

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comarnicul era o comună rurală, formată din 9 cătune: Comarnic(Vatra Satului), Poiana, Ghiosești, Podul Vârtos, Podul Neagului,[8] Posada, Podul Lung, Podul Corbului și Secăria totalizând 4365 de locuitori, și aflată în plaiul Peleșul din județul Prahova. Avea o școală mixtă din 1865, în 1892 învățând acolo 161 de copii (din care 35 de fete); două biserici (una în Comarnic, zidită de familia Bibescu în 1815, și una în Podul Neagului zidită de logofătul Pârvul Cantacuzino și de tatăl său, în 1661). Pe lângă acestea, în comună existau pe râul Prahova 3 mori, două fierăstraie și 2 fabrici de var hidraulic.[9]

Localitatea principală s-a extins și a inclus o mare parte din satele componente, în 1925 figurând în Anuarul SOCEC doar 6 sate: Comarnic, Ghiosești, Podu Cerbului, Poiana, Posada și Secăria.[10] Satul Secăria s-a separat în 1931, formând o comună separată. În 1938 comuna era inclusă în plasa Sinaia din județul Prahova.[11] În 1950, a fost inclusă în raionul Câmpina din regiunea Prahova, iar apoi regiunea Ploiești. În 1968 a fost declarat oraș și inclus în județul Prahova, având doar cele 5 localități — cea principală, plus Ghioșești, Podu Lung, Poiana și Posada.[12][13]

Monumente istorice

modificare
 
Casa cu parter comercial Ticu din Comarnic

În orașul Comarnic se află biserica „Sfânta Treime” a fostului schit Lespezi (1661–1675, cu refaceri în 1798 și 1819), monument istoric de arhitectură de interes național, aflat în localitatea componentă Posada.

În rest, alte douăzeci și trei de obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument memorial sau funerar: o cruce de pomenire, din piatră, datând din 1741, aflată la marginea șoselei spre Sinaia, în localitatea Posada. Celelalte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul urban (mijlocul secolului al XIX-lea–începutul secolului al XX-lea); casele cu parter comercial Al. Negulescu (1879), Ticu, Iancu Comșescu (1890), Anica Bunghez, Marian Năsulea (1900), Bădiceanu, Ion Voiculescu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Marin Voiculescu (1920), conacul George Valentin Bibescu (1878); casele George Valentin Bibescu (1890), Elena Dumitrescu (1895), Ion Arbore (1899), Emilian Piciorea, Ion Drăgănescu (1900) Al. Machedon, Aurel Năstase, Elena Nicolae (sfârșitul secolului al XIX-lea), Elena Buliga, Mihai Dumitrescu (1910), Paraschiva Crețu (1924) și dr. Constantin Crăsan (1930).

Personalități

modificare

De-a lungul timpului au trecut și au locuit în acest oraș pictorul Nicolae Grigorescu, scriitorul Ion Luca Caragiale, poetul Simion Stolnicu (liceul din oraș purtându-i numele). De numele acestui oraș de munte se leagă și o parte din saga familiei Bibescu. Martha Bibescu a iubit aceste meleaguri, fapt pentru care și-a construit o reședință pe domeniul pe care familia îl deținea la Comarnic. În prezent, această structură găzduiește actualul Muzeu Cinegetic Posada.

= Personalități născute aici

modificare
Asociații
  • Asociația de Turism Sportiv Mugur de Colț, înființată de tineri care au conceput și marcat trasee montane cu plecare din Comarnic.
Obiective turistice
  • Muzeul cinegetic care păstrează trofee superbe
  • Castelul Posada, Resedința Familiei Bibescu
  • Conacul de factură romantică (1878)
  • Biserica Sf. Nicolae (construită la 1901 pe ruinele alteia mult mai vechi). Aceasta este cea mai mare biserică de pe Valea Prahovei, una din puținele din România unde există o pictura înfățișând prima familie Regală a României: Regele Carol I alături de Regina Elisabeta
  • Schitul „Lespezi” (1601) din localitatea Posada, cu Biserica „Sfânta Treime” (1661-1675), pictată de Pârvu Mutu din 1694
  • Cheile Doftanei (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România)
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comarnic
  1. ^ „Despre Prahova. Geografie și statistici”. Direcția Județeană de Statistică Prahova. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Google Maps – Comarnic (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Stoian, Gabriel (). Dicționar geografic al județului Prahova. Ploiești - Mileniul III. p. 301. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Comarnicul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 574–575. 
  10. ^ „Comuna Comarnic în Anuarul SOCEC al României”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Județul Prahova în Enciclopedia României din 1938”. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .