Comuna Brastavățu, Olt
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Brastavățu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Brastavățu (reședința) și Crușovu.
Brastavățu | |||
— comună — | |||
| |||
Brastavățu (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 43°54′21″N 24°24′25″E / 43.90583°N 24.40694°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Olt | ||
SIRUTA | 125962 | ||
Reședință | Brastavățu | ||
Componență | Brastavățu, Crușovu | ||
Guvernare | |||
- primar al comunei Brastavățu[*] | Cici-Constantin Oprea[*][1][2] (PSD, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 70,34 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 3.860 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 237045 | ||
Prezență online | |||
http://www.primariabrastavatu.ro GeoNames | |||
Amplasarea în cadrul județului | |||
Modifică date / text |
Până la DN54 sunt 3 km pe o porțiune de drum comunal - DC131, parțial betonată (varianta spre Gara Vișina) și circa 4,5 km (varianta sat Crușovu). Cele mai apropiate orașe sunt Corabia (20 km) și Caracal (30 km). Localitatea Brastavățu este atestata documentar la 5 iulie 1550. Are numele de origine slavă, însemnând "ulmișor", nume luat de la pădurile de foioase existente în zonă. Până în 1830 a depins administrativ de localitatea Crușov, astăzi sat din componenta Brastavățului, alături de Gara Vișina.
Crușovu
modificareCrușovul sau Crusia, însemnând "păr pădureț" este atestat documentar la 20 mai 1388, cu ocazia dăruirii acestei așezări Mănăstirii Sf. Treime din Călimănești, de către Mircea cel Bătrân. Până în 1830, Brastavățu a depins administrativ de Crușov, iar intre 1830-1928, cele două sate s-au administrat pe cont propriu. În urma legii administrative din 1928, odată cu înființarea primăriilor de centru, Brastavățu s-a administrat singură, iar Crușovu a aparținut de Studinița. După primul război mondial, primăriile s-au transformat în Comitete Provizorii, iar din 1946, de când au luat ființă Sfaturile Populare, Crușovul a fost arondat comunei Brastavățu, situație rămasă până în prezent.
Actualmente, comuna Brastavățu cuprinde satele: Brastavățu, Crușovul și Cătunul Gara-Vișina. Suprafața totală a localității este de 7.034 ha (430 ha în intravilan și 6.604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuințe și o populație de 5.293 de oameni.
Stemă
modificareDescrierea stemei: Stema comunei Brastavățu, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află o creangă de ulm cu frunze de culoare verde, ondulată, poziționată în bară. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află 2 miei de aur conturnați, primul broșând pe aproximativ jumătate din corpul celui de-al doilea poziționat puțin mai sus. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur, fiind deasupra a două spice de grâu de aur, poziționate în bandă și în bară, care se întretaie în partea de jos, în săritoare. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Creanga de ulm reprezintă bogăția silvică a zonei. Cele două spice de grâu și cei doi miei simbolizează ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura și creșterea oilor, iar numărul spicelor indică numărul satelor componente ale localității. Crucea treflată face aluzie la biserica veche din localitate, construită între anii 1861-1864, având hramul Sf. Nicolae. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Educație
modificareȘcoala datează în Brastavățu și Crușovul din anul 1894.
Comunitatea
modificareComunitatea din Brastavățu a participat efectiv la majoritatea evenimentelor importante din istoria neamului: a participat la evenimentele de la 1848, Ștefan Golescu și preotul Radu Șapcă din Celeiu ajung aici și organizează intrarea în Caracal. La răscoala din martie 1907 au participat efectiv având în frunte pe Spiridon, preotul satului, și cei doi învățători Alex. Voinescu și Andrei Nicolaescu.
Primul și al doilea război mondial au primit tributul comunității Brastavățu.
Specific pentru Brastavățu sunt riturile funerare. "Oamenii din Brastavățu continua să trăiască după reperele mentalității tradiționale, continuă în același timp să trăiască după sistemul valorilor sentimentale". (Cristina Mihaila - "toate sunt cu rostul lor" - sensul spiritual al riturilor funerare din satul Brastavățu.).
Personalități plecate din rândul brastăvicenilor și cu care se mândresc aceștia sunt: George Stancu Predețeanu, Octavian Iorgu Ocoleanu, Stefan Oprescu, Crăciun Pătru, Gheorghe Dachin, medic și scriitor, al cărui nume îl poartă biblioteca din comună.
Clădiri
modificareBiserica din satul Brastavățu se numește "Sf. Nicolae" sau Biserica Brastavățu care datează din 1863, reparată fiind în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940.
Economie
modificareMajoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare.
Proiecte de investiții avute în vedere de către Primăria Brastavățu:[necesită citare]
- Reamenajarea barajului "Balta Crușovu"
- Betonarea DC131
- Construirea unei săli de sport
- Pietruirea DC138
- Instalarea centralelor termice în instituții
- Alimentarea cu apă și gaze
- Pietruirea ulițelor din cele două sate
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Brastavățu se ridică la 3.860 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.830 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,81%), cu o minoritate de romi (1,24%), iar pentru 4,87% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,69%), iar pentru 4,97% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Brastavățu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Cici-Constantin Oprea[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
Partidul Național Liberal | 5 |
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Lectură suplimentară
modificare- Monografia comunei Brastavățu - județul Olt, Ileana Constantina Stanciu, Craiova, 2012
- Monografia comunei Brastavățu, județul Olt, Anamaria Aprodu, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2010
Legături externe
modificare