Deschide meniul principal

Comuna Frătești, Giurgiu

comună în județul Giurgiu, România
Pentru alte sensuri, vedeți Frătești.
Frătești
—  Comună  —
Frătești se află în România
Frătești
Frătești
Frătești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 43°57′12″N 25°58′12″E43°57′12″N 25°58′12″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Giurgiu (jud 2009).svg Giurgiu

SIRUTA102909

ReședințăFrătești
Componență

Guvernare
 - PrimarMarian Cărățeanu[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5361 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Frătești este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cetatea, Frătești (reședința) și Remuș.

Cuprins

AșezareModificare

Comuna se află în sudul județului, la nord de municipiul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București, precum și de șoseaua națională DN5B, care leagă Giurgiu de Ghimpați.[5] Prin comună trec și liniile de cale ferată București-Giurgiu (pe care este deservită de stația Frătești) și Videle-Giurgiu (pe care este deservită de halta de mișcare Bălănoaia și de halta de călători Cetatea).

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Frătești

     Români (88,39%)

     Romi (5,44%)

     Necunoscută (6,08%)

     Altă etnie (0,07%)



 

Componența confesională a comunei Frătești

     Ortodocși (91,62%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,58%)

     Necunoscută (6,08%)

     Altă religie (0,7%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frătești se ridică la 5.361 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.616 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,4%), cu o minoritate de romi (5,45%). Pentru 6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,62%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,59%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrațieModificare

Comuna Frătești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marian Cărățeanu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților3     
Uniunea Națională pentru Progresul României1     
Partidul Mișcarea Populară1     
Partidul Social Românesc1     

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată numai din satul de reședință, cu 2011 locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă, iar principalii proprietari erau moștenitorii doamnei Momulu.[8] La avea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Bălănoaia, cu satele Bălănoaia, Coșoveni, Nazâru, Oncești, Turbatu, Cantemir și Ruica, având în total 2130 de locuitori; existau și aici (la Bălănoaia, Turbatu, Oncești și Cantemir).[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Frătești în plasa Călugăreni a aceluiași județ, având 2540 de locuitori în satele Daia și Frătești;[10] iar comuna Bălănoaia în plasa Dunărea, cu 2350 de locuitori în satele Bălanu, Bălănoaia, Oncești și Turbatu. În 1931, a apărut și comuna Remuș cu satul Remuș, drept comună suburbană a comunei urbane Giurgiu, iar comuna Bălănoaia a rămas cu satele Bălănoaia și Turbatu și devenind și ea comună suburbană a Giurgiului.[11]

În 1950, comunele Remuș, Frătești și Bălănoaia (denumită acum Turbatu) au fost incluse în orașul regional Giurgiu din regiunea București. Satul și comuna Turbatu au luat în 1964 numele de Cetatea.[12] În 1968, comuna Frătești a inclus cele două sate, Cetatea și Remuș, și a fost arondată județului Ilfov.[13][14] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[15]

Monumente istoriceModificare

Șapte obiective din comuna Frătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Dealul Lagărului” (la nord-vest de Frătești) conține urme de așezări din neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei, faza IV), perioada Halstatt și perioada Latène (secolele al III-lea–I î.e.n.); și situl de „la Seră”, aflat la 300 m de satul Remuș, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Zimnicea-Plovdiv) și din perioada Latène (secolele al III-lea–I î.e.n.).

Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Adormirea Maicii Domnului” (1864) din satul Cetatea; ruinele bisericii din Siliște (dinainte de 1791); Casa Marin Popescu (1840), azi muzeu sătesc; casa Marin Slăvuică (1850); și biserica „Sfânta Ecaterina” (1880), ultimele patru toate din satul Frătești.

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Frătești, Giurgiu (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Frătești, com. rur. și sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 419–420. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bălănoaia, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 290. 
  10. ^ „Comuna Frătești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 480. . 
  12. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .