Comuna Frătești, Giurgiu

Pentru alte sensuri, vedeți Frătești.

Frătești este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cetatea, Frătești (reședința) și Remuș.

Coordonate: 43°57′12″N 25°58′12″E ({{PAGENAME}}) / 43.95333°N 25.97000°E
Frătești
— comună —

Frătești Frătești (România) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Giurgiu

SIRUTA	102909

Reședință	Frătești
Componență	Frătești Cetatea Remuș

Guvernare
- primar al comunei Frătești[*]	Gabriel-Marian Pană[*]^[1] (PNL, octombrie 2020)

Populație (2021)
- Total	5.000 locuitori

Fus orar	UTC+2

Prezență online
site web oficial GeoNames

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în sudul județului, la nord de municipiul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București, precum și de șoseaua națională DN5B, care leagă Giurgiu de Ghimpați.^[2] Prin comună trec și liniile de cale ferată București-Giurgiu (pe care este deservită de stația Frătești) și Videle-Giurgiu (pe care este deservită de halta de mișcare Bălănoaia și de halta de călători Cetatea).

Demografie

Componența etnică a comunei Frătești

Români (79,06%)

Romi (7,58%)

Alte etnii (0,1%)

Necunoscută (13,26%)

Componența confesională a comunei Frătești

Ortodocși (84,16%)

Alte religii (1,66%)

Necunoscută (14,18%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Frătești se ridică la 5.000 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.361 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,06%), cu o minoritate de romi (7,58%), iar pentru 13,26% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,16%), iar pentru 14,18% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Frătești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gabriel-Marian Pană[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	9
	Partidul Social Democrat	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată numai din satul de reședință, cu 2011 locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă, iar principalii proprietari erau moștenitorii doamnei Momulu.^[7] La avea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Bălănoaia, cu satele Bălănoaia, Coșoveni, Nazâru, Oncești, Turbatu, Cantemir și Ruica, având în total 2130 de locuitori; existau și aici (la Bălănoaia, Turbatu, Oncești și Cantemir).^[8]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Frătești în plasa Călugăreni a aceluiași județ, având 2540 de locuitori în satele Daia și Frătești;^[9] iar comuna Bălănoaia în plasa Dunărea, cu 2350 de locuitori în satele Bălanu, Bălănoaia, Oncești și Turbatu. În 1931, a apărut și comuna Remuș cu satul Remuș, drept comună suburbană a comunei urbane Giurgiu, iar comuna Bălănoaia a rămas cu satele Bălănoaia și Turbatu și devenind și ea comună suburbană a Giurgiului.^[10]

În 1950, comunele Remuș, Frătești și Bălănoaia (denumită acum Turbatu) au fost incluse în orașul regional Giurgiu din regiunea București. Satul și comuna Turbatu au luat în 1964 numele de Cetatea.^[11] În 1968, comuna Frătești a inclus cele două sate, Cetatea și Remuș, și a fost arondată județului Ilfov.^[12]^[13] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.^[14]

Monumente istorice

Șapte obiective din comuna Frătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Dealul Lagărului” (la nord-vest de Frătești) conține urme de așezări din neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei, faza IV), perioada Halstatt și perioada Latène (secolele al III-lea–I î.e.n.); și situl de „la Seră”, aflat la 300 m de satul Remuș, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Zimnicea-Plovdiv) și din perioada Latène (secolele al III-lea–I î.e.n.).

Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Adormirea Maicii Domnului” (1864) din satul Cetatea; ruinele bisericii din Siliște (dinainte de 1791); Casa Marin Popescu (1840), azi muzeu sătesc; casa Marin Slăvuică (1850); și biserica „Sfânta Ecaterina” (1880), ultimele patru toate din satul Frătești.

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ Google Maps – Comuna Frătești, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 5 noiembrie 2014.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Lahovari, George Ioan (1900). „Frătești, com. rur. și sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 419–420.
^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bălănoaia, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 290.
^ „Comuna Frătești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 5 noiembrie 2014.
^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 480. 15 iulie 1931.
^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.
^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.
^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.
^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.

[efd02521e1efc9cef28211c72f6c3e63-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[2] Google Maps – Comuna Frătești, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 5 noiembrie 2014.

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[7] Lahovari, George Ioan (1900). „Frătești, com. rur. și sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 419–420.

[8] Lahovari, George Ioan (1898). „Bălănoaia, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 290.

[Socec_Frt-9] „Comuna Frătești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 5 noiembrie 2014.

[tablou_1931-10] „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 480. 15 iulie 1931.

[D799_1964-11] „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.

[L3_1968-12] „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.

[L2_1968-13] „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.

[D15_1981-14] „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]