Deschide meniul principal

Comuna Grădiștea, Brăila

comună în județul Brăila, România
Grădiștea
—  Comună  —
Grădiștea se află în România
Grădiștea
Grădiștea
Grădiștea (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°15′15″N 27°22′29″E / 45.25417°N 27.37472°E45°15′15″N 27°22′29″E / 45.25417°N 27.37472°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Braila.svg Brăila

SIRUTA43279

ReședințăGrădiștea
Componență

Guvernare
 - PrimarPetre Andrei[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2308 locuitori
 - Recensământul anterior, 20022.669 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal817065

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Grădiștea este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu.

AșezareModificare

Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23.

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Grădiștea

     Români (86,13%)

     Romi (10,44%)

     Necunoscută (3,42%)

     Altă etnie (0%)




 

Componența confesională a comunei Grădiștea

     Ortodocși (96,14%)

     Necunoscută (3,42%)

     Altă religie (0,43%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la 2.308 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.669 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,14%), cu o minoritate de romi (10,44%). Pentru 3,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,14%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrațieModificare

Comuna Grădiștea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petre Andrei[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal10          
Partidul Agricultorilor din România1          

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul comunei actuale funcționau comunele Gradiștea de Jos și Gradiștea de Sus, în plasa Gradiștea a județului Râmnicu Sărat. Comuna Gradiștea de Jos avea în componență doar satul de reședință, cu o populație de 564 de locuitori; în comună exista o biserică zidită de locuitori în 1871 și o școală mixtă cu 44 de elevi, înființată în 1887.[7] Comuna Gradiștea de Sus era formată din satele Gradiștea de Sus, Balta Albă, Gradiștea de Sus Nouă și Custura, cu o populație totală de 1592 de locuitori. În comuna Gradiștea de Sus funcționau două școli de băieți cu 150 de elevi în total — una la Balta Albă fondată în 1886 și una la Gradiștea de Sus, fondată în 1871, ambele de către stat — precum și două biserici: una din 1871 la Gradiștea de Sus, și alta din 1886 la Balta Albă.[8] Satul Maraloiu făcea pe atunci parte din comuna Câineni.[9]

În 1925, cele două comune fuseseră unite sub numele de Grădiștea, comună cu 2766 de locuitori, făcând parte din plasa Boldu a aceluiași județ, și formată din satele Băile, Gradiștea de Sus, Gradiștea de Jos și Ibrianu.[10] Satul Maraloiu fusese transferat atunci comunei Amara.[11]

În 1950, comuna Gradiștea a fost inclusă în plasa Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Brăila, primind și satul Maraloiu de la comuna Amara, desființată. Tot atunci, satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite formând satul Grădiștea.[12][13]

Obiective turisticeModificare

  • Casa Memorială „Fănuș Neagu[14]
  • Singurul obiectiv de pe teritoriul comunei Grădiștea inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este situl arheologic de la popina „Movila Crestată” aflat pe malul stâng al Buzăului, la 4 km sud-est de satul Grădiștea. Situl conține o așezare aparținând culturii geto-dace, din secolele al II-lea–I î.e.n.

PersonalitățiModificare

  • Fănuș Neagu (n. 1932, d.2011), academician, director de teatru, dramaturg, povestitor, memorialist, nuvelist, romancier, scriitor.

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Gradiștea-de-Jos, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 622. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Gradiștea-de-Sus, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 622–623. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Maraloiul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 234–235. 
  10. ^ „Comuna Grădiștea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna Amara în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ Casa Memorială Fănuș Neagu din Grădiște; ghidulmuzeelor.cimec.ro

Legături externeModificare