Deschide meniul principal

Comuna Salcia Tudor, Brăila

comună în județul Brăila, România
Salcia Tudor
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Salcia Tudor se află în România
Salcia Tudor
Salcia Tudor
Salcia Tudor (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°25′19″N 27°29′50″E / 45.42194°N 27.49722°E45°25′19″N 27°29′50″E / 45.42194°N 27.49722°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Braila.svg Brăila

SIRUTA43867

ReședințăSalcia Tudor
Componență

Guvernare
 - PrimarFlorin Moroiu[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2563 locuitori
 - Recensământul anterior, 20023.062 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal817125

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Salcia Tudor (în trecut, Gulianca și Regele Ferdinand) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Ariciu, Cuza Vodă, Gulianca, Olăneasca și Salcia Tudor (reședința).

AșezareModificare

Comuna se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele Vrancea și Galați. Este străbătută de șoseaua națională DN23 care leagă Brăila de Focșani. Din această șosea, în satul Gulianca se ramifică șoseaua județeană DJ202A care duce spre sud către Râmnicelu, Racovița și Grădiștea (unde se termină în DN22).

DemografieModificare




 

Componența etnică a comunei Salcia Tudor

     Români (97,73%)

     Necunoscută (2,22%)

     Altă etnie (0,03%)



 

Componența confesională a comunei Salcia Tudor

     Ortodocși (95,9%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,36%)

     Necunoscută (2,22%)

     Altă religie (0,5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Salcia Tudor se ridică la 2.563 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.062 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,74%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,9%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,37%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrațieModificare

Comuna Salcia Tudor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Florin Moroiu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat4      
Uniunea Națională pentru Progresul României1      

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Gulianca, făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Gulianca, Olăneasca și Ariciu, cu o populație de 867 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, două școli mixte cu 57 de elevi în total (una înființată în 1880 la Gulianca și alta — în 1863 la Ariciu) și o biserică ortodoxă zidită în 1864.[7] În 1925, comuna este atestată de Anuarul Socec în plasa Măicănești a aceluiași județ, cu aceleași sate în componență și o populație de 1067 de locuitori.[8] În 1931, comuna Gulianca a rămas cu satele Gulianca și Olăneasca, în vreme ce satul Ariciu, cu două sate noi mai mici, denumite Domnița Ileana și Regele Ferdinand, au format o comună separată, denumită Regele Ferdinand (cu reședința în satul Domnița Ileana).

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Măicănești al regiunii Putna, apoi (după 1952) al regiunii Galați; în 1960, raionul Măicănești s-a desființat, iar comuna a trecut la raionul Brăila din aceeași regiune. După sfârșitul regimului carlist, satele Regele Ferdinand și Domnița Ileana au primit numele de Cuza Vodă și Salcia Tudor, iar comuna formată de ele și satul Ariciu a primit numele de Salcia Tudor. Această comună a înglobat în 1968 și satele comunei Gulianca, comuna rezultată și denumită Salcia Tudor fiind arondată județului Brăila.[9][10]

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Gulianca, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 662. 
  8. ^ „Comuna Gulianca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .