Comuna Mărașu, Brăila

comună din județul Brăila, România
Mărașu
—  comună  —
Stemă
Stemă
Mărașu se află în România
Mărașu
Mărașu
Mărașu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°49′59″N 27°58′34″E / 44.83306°N 27.97611°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Braila.svg Brăila

SIRUTA43493

ReședințăMărașu
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Mărașu[*]Antonel Colceag[*][3] ( PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total61,12 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2913 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal817080

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Mărașu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Băndoiu, Măgureni, Mărașu (reședința), Nedelcu, Plopi și Țăcău.

AșezareModificare

Ea se află în Insula Mare a Brăilei, pe malul unuia dintre cele două brațe ale Dunării, Dunărea Veche, reședința ei aflându-se la o distanță de 50 kilometri de orașul Brăila.

Unul din punctele de atracție turistică din apropiere este parcul natural din Insula Mică a Brăilei. Lacul Zăton se află la 4 km de satul Mărașu.

DemografieModificare




 

Componența etnică a comunei Mărașu

     Români (96,6%)

     Necunoscută (3,05%)

     Altă etnie (0,34%)




 

Componența confesională a comunei Mărașu

     Ortodocși (96,77%)

     Necunoscută (3,05%)

     Altă religie (0,17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărașu se ridică la 2.913 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.486 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,6%). Pentru 3,06% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,77%). Pentru 3,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrațieModificare

Comuna Mărașu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Antonel Colceag[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal4      
Uniunea Salvați România1      

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărașu era o târlă (așezare temporară) de pe teritoriul comunei Stăncuța și avea 166 locuitori.[6] Comuna Mărașu s-a constituit în 1931, atunci ea având în compunere satele Agana, Băndoiu, Bou, Cojocaru, Frecăței, Iapa, Mărășu, Nedeicu, Salcia, Strâmba, Tacan și Zagna.[7]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Măcin din regiunea Galați și apoi (după 1956), raionului Hârșova din regiunea Dobrogea. Satul Strâmba a luat în 1964 numele de Măgureni, tot atunci desfințându-se și satele Atârnați și Iapa.[8][9] În 1968, a revenit la județul Brăila, reînființat; tot atunci, s-a format și comuna Frecăței, cu sate desprinse din comuna Marasu, iar satele Cojocaru, Pantea, Scânteia și Zatna au fost comasate cu satul Mărașu.[10][11]

NoteModificare

  1. ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Mărașul, tîrle” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 283. 
  7. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 73. . 
  8. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 pentru Îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .