Comuna Murighiol, Tulcea
Murighiol este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Colina, Dunavățu de Jos, Dunavățu de Sus, Murighiol (reședința), Plopul, Sarinasuf și Uzlina. Numele provine de la cel al satului de reședință, este de origine turcă și înseamnă lacul vânăt, probabil datorită culorii cenușii pe care o capătă uneori apele lacului din apropierea satului. Este cea mai întinsă comună din România.[necesită citare] Suprafața comunei este de 84046 hectare, din care intravilan 792 ha si restul de 83254 ha este extravilan, majoritatea acoperind zone vaste din Delta Dunării.
| Murighiol | |
| Муригёл | |
| — comună — | |
 | |
 Murighiol (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°58′17″N 29°09′05″E / 44.971369°N 29.151333°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Tulcea |
| Reședință | Murighiol |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Murighiol[*] | Filip Ivanov[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 804,49 km² |
| Altitudine | 11 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.959 locuitori |
| - Densitate | 4 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 827150 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
O necropolă descoperită pe teritoriul satului ascundea urme de locuire getică (sec. IV î.Hr.), iar dacă ținem cont și de așezarea romană de la Colina (sec. II-III d.Hr.), putem vorbi de continuitatea locuirii în antichitate. Ruinele cetății Halmyris, din sec. I-IV d.Hr. sunt o altă mărturie în acest sens. De numele acestei cetăți se leagă și sfârșitul tragic al primilor martiri creștini cunoscuți în Dobrogea, preotul Epictet și tânărul său discipol Astion. În jurul anului 290 d.Hr., cei doi propovăduiau noua religie pe aceste meleaguri, căzând victime intoleranței împăratului Dioclețian.[necesită citare]
La începutul sec. XIX satul era locuit de turci și tătari, cei din urmă menționați după 1856-57. Este vorba de refugiații de frica rușilor, după războiul Crimeei. După războiul de independență, locul lor a fost luat, treptat, de cazacii ucrainieni proveniți din Caraorman și Uzlina, datorită inundațiilor care au afectat satele deltei în acea perioadă. Ulterior au poposit aici și alte familii de ucraineni.[necesită citare]
În 1883 s-au construit primăria și biserica, iar un an mai târziu școala. În 1896 satul era locuit de 692 ucrainieni și 102 tătari și dispunea de o școală și de o biserică.[necesită citare]
Între 13 octombrie 1983 și 20 mai 1996 satul a purtat numele de Independența.[3]
Este cea mai întinsă comună din România. Suprafața comunei este de 84046 hectare, din care intravilan 792ha si restul de 83254ha este extravilan, majoriatea acoperind zone vaste din Delta Dunarii. Populația comunei este de 3876 locuitori, împărțiți în 1493 gospodării.
Pe teritoriul comunei funcționează 5 școli și 5 grădinițe aflate în satele Murighiol (Sărăria), Dunăvățu de Sus (Bârleni), Plopu, Sarinasuf (Fundea) și Colina.
Activități specifice zonei: agricultură, pescuit, turism, agroturism, comerț
Activități economice principale: prelucrarea peștelui și turismul
Obiective turistice: Delta Dunării - Rezervația de biosferă a Deltei Dunarii, Complexul limanelor Razelm-Sinoe, Cetatea Halmyris, satul Uzlina, pescăria Ciotica.
Evenimente locale: pe 8 iulie - Sfinții Epictet și Astion.
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Murighiol
Români (82,66%)
Ucraineni (5,24%)
Alte etnii (12,1%)
Componența confesională a comunei Murighiol
Ortodocși (87,63%)
Alte religii (0,88%)
Necunoscută (11,49%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Murighiol se ridică la 2.959 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.217 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,66%), cu o minoritate de ucraineni (5,24%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,63%), iar pentru 11,49% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație modificare
Comuna Murighiol este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Filip Ivanov[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Libertății, Unității și Solidarității | 2 | |||||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Cizer, Laura-Diana (), Toponimia județului Tulcea: considerații sincronice și diacronice, Google Books, ISBN 9789731663098
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Lectură suplimentară modificare
- Săpăturile arheologice de salvare de la Ghiolui Pietrei, comuna Independența (Murighiol), Județul Tulcea, Vasilica Lungu, 1990