Comuna Nereju, Vrancea
Nereju (în trecut Nereju Mare) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Brădăcești, Chiricani, Nereju (reședința), Nereju Mic și Sahastru.
| Nereju | |
| — comună — | |
 Biserica ortodoxă | |
  Nereju Nereju (România) | |
| Coordonate: 45°42′59″N 26°43′0″E / 45.71639°N 26.71667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| SIRUTA | 176944 |
| Reședință | Nereju |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Nereju[*] | Radu Beteringhe[*][1] (PSD, octombrie 2024) |
| Suprafață | |
| - Total | 183 km² |
| Altitudine | 589 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.240 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 627225 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Așezare
modificareComuna se află în zona montană din vestul județului, la limita cu județele Buzău și Covasna, pe valea râului Zăbala. Satele Nereju, Nereju Mic și Brădăcești se află de-a lungul Zăbalei, în timp ce Chiricani și Sahastru sunt situate pe dealurile și văile din jur.
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Nereju
Români (96,7%)
Alte etnii (3,3%)
Componența confesională a comunei Nereju
Ortodocși (96,25%)
Alte religii (0,33%)
Necunoscută (3,42%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nereju se ridică la 4.240 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.187 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,25%), iar pentru 3,42% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
modificareComuna Nereju este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Radu Beteringhe[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
Educație
modificareÎn comună există două școli gimnaziale, una în Nereju și cealaltă la Nereju Mic, reabilitată în anul 2022, iar în cazul celor două școli, mai învață și copiii din ciclul primar și copiii de grădiniță în clădiri separate. Școala din Nereju poartă numele personalității Dimitrie Gusti.
Pe lângă cele două școli din comună, mai există o școală primară și o grădiniță cu program normal, aflându-se ambele în incinta instituției, în satul de reședință Nereju, pe străzile din comună.
De asemenea, în Sahastru, Brădăcești, Chiricani există câte o școală primară și o grădiniță cu un program normal, ambele aflându-se tot în incinta instituției.
Transport
modificareComuna este deservită de șoseaua județeană DJ205D, care o leagă spre nord de Spulber, Paltin, Năruja și Valea Sării (unde se termină în DN2D), precum și de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre est de Andreiașu de Jos, Mera, Broșteni, Odobești și Focșani (unde se termină în același DN2D).
Drumul DJ205D a fost îmbunătățit în 2016; reședința de județ Focșani se află la câțiva 75 km (47 mi) de-a lungul acestui traseu.
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vrancea al județului Putna și avea în compunere satele Nereju Mare și Nereju Mic, cu 1498 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă cu 34 de elevi.[6]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași structură și în aceeași plasă, cu 1670 de locuitori.[7]
În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Năruja din regiunea Putna și doi ani mai târziu în cea a raionului Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968 a fost transferată la județul Vrancea în structura actuală, tot atunci satul Nereju Mare primind denumirea de Nereju.[8][9]
Cercetarea sociologică
modificareÎn comună s-au făcut diverse cercetări sociologice, realizate începând cu anul 1938, când au fost puse la punct eforturile anterioare ale anchetei monografice, de către sociologul Dimitrie Gusti, în satul arhaic Nereju.
Pe acest sat mirific au poposit Dimitrie Gusti împreună cu echipa sa de monografiști.
A treia campanie monografică a Seminarului de Sociologie Etică și Politică a Universităţii din București, a fost desfășurată de către Dimitrie Gusti, în anul 1927, în județul interbelic Putna, regiunea Vrancei, satul Nereju.
În echipa monografiștiilor au fost cooptaţi studenţi şi licenţiaţi în sociologie, coordonaţi de H.H. Stahl, asistent de monografie sociologică la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. Acestora li s-a alăturat un alt grup de cercetători care n-au participat însă la ansamblul cercetărilor, studiind doar anumite probleme, de aceea n-au rămas în sat până la finalul campaniei.
La 80 de ani de la iniţierea cercetărilor de către Dimitrie Gusti, dr. Paula Popoiu, director al Muzeului Naţional al Satului, şi Ion Cherciu au reunit amintiri şi gânduri de o deosebită importanţă în volumul "Nerej, un sat din străvechiul ţinut al Vrancei".
Imaginile sunt conturate cu măiestrie atât de Dimitrie Gusti, cât şi de H.H. Stahl, creionând deopotrivă întâmplări din timpul campaniei, asemeni lui Calistrat Hogaş.
Dimitrie Gusti împreună cu echipa sa de monografiști, au făcut anchete complete, ce pot epuiza realitatea socială.
În această echipă monografică, mereu s-au găsit geografi, biologi, istorici, psihologi, folcloriști, juriști și mulți alții.
Aceștia au format o colectivitate de muncă, științifică, un adevărat laborator cu o tehnică perfecționată, iar observațiile erau notate întotdeauna pe fișe speciale, atent așezate, într-o manieră logică la locul potrivit.
Cercetarea sociologică nu a fost superficială, iar totul era atât de complex, pentru statistica socială (recensământ).
Specialiștii mergeau din casă în casă, pe la toate familiile, iar apoi aceste fișe erau completate unitar de toți membrii echipelor.
Dificultățile nu lipseau din această anchetă sociologică, pentru echipele de cercetători, drumul spre ținutul Vrancei fiind anevoios dar și plină de aventuri.
Studiind îndeaproape comuna și localnicii, echipele de monografişti au luat aminte printre altele şi despre obiceiuri, tradiţii, datini pe care oamenii locului le păstrau cu sfinţenie ca pe o carte nescrisă. Cercetările amănunţite ale satului "devălmăşit" din ţinuturile Vrancei au fost notate în detaliu de monografişti şi lăsate mărturie generaţiilor următoare.[10]
Lăcașuri de cult
modificare În comună, există 2 biserici, una în Nereju și cealaltă în Nereju Mic, ambele având câte un monument istoric al eroilor din Primul Război Mondial, în incinta celor două biserici, una dintre monumente fiind construită în anul 1940, și este regăsită și în lista monumentelor istorice din județul Vrancea.
Biserica din comună poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, care e mereu sărbătorit la 7 noiembrie, în ziua în care se sărbătorește și sărbătorirea celor doi sfinți arhangheli.
Monumente istorice
modificareSingurul obiectiv din comuna Nereju inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în incinta bisericii. Acesta este clasificat ca monument memorial sau funerar și a fost construit în 1940.
Obiective turistice
modificare 
Principalele obiective turistice sunt:
- Lacul Negru - un lac natural, cu o suprafata de 1 hectar, adancime 10m, si situat la o altitudine de 1.350 m (4.430 ft)
- Zona montană Dealul Negru și Lapoș, la o altitudine de 1.400 m (4.600 ft)
- Căldările Zăbalei - o zonă protejată, de-a lungul cursului râului Zăbala
Chipărușul este un grup artistic local care prezintă ritualuri precreștine care implică măști și alte elemente folclorice.
Economie
modificarePrincipalele activități economice sunt industria lemnului (dealurile din jur sunt bogate în păduri de conifere), agricultura ecologică montană, turismul montan, artele și tradițiile populare.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Nerejul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 496.
- ^ „Comuna Nereju în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Dimitrie Gusti - Nereju, un sat arhaic din Ținutul Vrancei”. Jurnalul.ro. Accesat în .
Vezi și
modificare- Căldările Zăbalei (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România)
Lectură suplimentară
modificare- Nerej - Un sat al unei regiuni arhaice, monografie sociologică de H.H. Stahl, Bucureşti, 1939
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Nereju la Wikimedia Commons
- Ghidul Primăriilor, Primăria Nereju
Galerie de imagini
modificare-
Intrare în comună -
Biserica ortodoxă din localitate -
-
Dealul Negru -
Masca de cap "Drac" - mască tradițională a ansamblului Chipărușul din localitate -
