Comuna Nereju, Vrancea
Nereju este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Brădăcești, Chiricani, Nereju (reședința), Nereju Mic și Sahastru.[2] Principalele activități specifice zonei sunt creşterea animalelor, exploatări forestiere, pomicultură, silvicultură și prelucrarea primară a lemnului. În satele comunei sunt 10 școli și 6 grădinițe.
| Nereju | |
| — comună — | |
 Biserica ortodoxă | |
  Nereju Nereju (România) | |
| Coordonate: 45°42′59″N 26°43′0″E / 45.71639°N 26.71667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| SIRUTA | 176944 |
| Reședință | Nereju |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Nereju[*] | Radu-Teodor Beteringhe[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 183 km² |
| Altitudine | 589 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.240 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 627225 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Geografie
modificare
Comuna se află în zona montană din vestul județului, la limita cu județele Buzău și Covasna, pe valea râului Zăbala. Satele Nereju, Nereju Mic și Brădăcești se află de-a lungul Zăbalei, în timp ce Chiricani și Sahastru sunt situate pe dealurile și văile din jur. Localitatea este înconjurată de Munții Vrancei și este alcătuită din culmi și masive cu înălțimi cuprinse între 960 și 1873 de metri. Aceștia fac parte din Carpații Orientali și sunt caracterizați prin peisaje spectaculoase, cu păduri întinse și stânci abrupte.
Comuna se învecinează în nord cu comuna Spulber, în vest cu comuna Nistorești, în est cu comuna Andreiașu de Jos și în sud cu comunele Vintileasca, respectiv cu comunele buzoiene Gura Teghii, Lopătari și Mânzălești.
Clima în localitate este specifică zonelor montane, cu veri răcoroase și ierni lungi și geroase. Vegetația în comuna Nereju este variată, cu păduri de conifere și foioase, pajiști alpine și zone de stepă. Fauna din localitate este specifică zonei de munte, unde se localizează, dar este și una bogată, cu specii precum ursul brun, lupul, cerbul, mistrețul, râsul și multe altele.
Economia comunei este reprezentată pe activități economice bazate pe lemn, agricultura ecologică montană, turismul montan, artele și tradițiile populare.
Transport
modificareComuna este deservită de șoseaua județeană DJ205D, care o leagă spre nord de Spulber, Paltin, Năruja și Valea Sării (unde se termină în DN2D), precum și de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre est de Andreiașu de Jos, Mera, Broșteni, Odobești și Focșani (unde se termină în același DN2D).
Drumul DJ205D a fost îmbunătățit în 2016; reședința de județ Focșani se află la câțiva 75 km (47 mi) de-a lungul acestui traseu.
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Nereju
Români (96,7%)
Alte etnii (3,3%)
Componența confesională a comunei Nereju
Ortodocși (96,25%)
Alte religii (0,33%)
Necunoscută (3,42%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nereju se ridică la 4.240 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.187 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,25%), iar pentru 3,42% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Nereju este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Radu-Teodor Beteringhe[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
Istorie
modificare| Număr crt. | Numele satului | Populația | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Nereju (Nereju Mare) | ||||||
| 1 | Lunca Nerejului | 66 | ||||
| 2 | Satu-Mare* | 43 | ||||
| 3 | Poduri | 80 | ||||
| 4 | Sahastru | 50 | ||||
| 5 | Brădăcești | 20 | ||||
| Totalul populației: 297 | ||||||
| Nereju Mic | ||||||
| 6 | Cofărăști | 32 | ||||
| 7 | Crăciunari | 33 | ||||
| 8 | Chiricani | 65 | ||||
| 9 | Lunca* | 71 | ||||
| 10 | Poduri-Bărăști* | 33 | ||||
| 11 | Bezari* | 6 | ||||
| Totalul populației: 240 | ||||||
- (*) - cătune inexistente la momentul actual pe teritoriul comunei
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vrancea al județului Putna și avea în compunere satele Nereju Mare și Nereju Mic cu 1498 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă cu 34 de elevi.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași structură și în aceeași plasă, cu 1670 de locuitori.[9]
În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Năruja din regiunea Putna și doi ani mai târziu în cea a raionului Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați.
În 1968 a fost transferată la județul Vrancea în structura actuală, tot atunci satul Nereju Mare primind denumirea de Nereju.[10][11]
Monumente istorice
modificare
Singurul obiectiv din comuna Nereju inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în incinta bisericii din satul Nereju Mic. Acesta este clasificat ca monument memorial sau funerar și a fost construit în 1940.
Obiective turistice
modificare
În localitate găsim următoarele obiective turistice:
- Lacul Negru - un lac natural, format în 2005, cu o suprafață de 1 hectar, adâncimea lacului este de 10m și este situat la o altitudine de 1.350 m (4.430 ft).
- Zona montană Dealul Negru și Lapoș, la o altitudine de 1.400 m (4.600 ft)
- Căldările Zăbalei - o zonă protejată, de-a lungul cursului râului Zăbala.
Personalități
modificare- Ion Macovei (1885-1950) - inginer, om politic
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Biroul Electoral Central
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ fr Henri H. Stahl, Nerej, un village d’une région archaïque. Monographie Sociologique, Institut de Sciences Sociale de la Roumanie, Bucarest, 1939. p 82
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Nerejul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 496.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Nereju”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 604.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
modificare- Căldările Zăbalei (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România)
- Chipărușul (tradiție locală care datează din perioada precreștină și constă în meșteșugul măștilor tradiționale)
Lectură suplimentară
modificare- Nerej - Un sat al unei regiuni arhaice, monografie sociologică de H.H. Stahl, Bucureşti, 1939
Legături externe
modificare
- Ghidul Primăriilor, Primăria Nereju