Comuna Padeș, Gorj

Padeș este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Apa Neagră, Călugăreni (reședința), Cerna-Sat, Cloșani, Motru Sec, Orzești, Padeș și Văieni. Se află la poalele Munților Mehedinți. Casele sătenilor se întind pe ambele maluri ale râului Motru iar acolo unde morfologia terenului a permis, casele au fost construite pe terase sau pe pantele dealurilor. La recensământul din 2002, avea o populație de 5.160 de locuitori.^[2] De aici, în anul 1821, Tudor Vladimirescu a lansat chemarea la luptă „către tot norodul omenesc”, care a devenit cunoscută în istorie ca Proclamația de la Padeș. Prin această declarație, poporul era mobilizat la luptă împotriva răului din țară, pentru statornicia unui nou regim politic în țară.

Coordonate: 45°09′20″N 22°43′51″E ({{PAGENAME}}) / 45.1555055°N 22.7307032°E
Padeș
— comună —
Monumentul Revoluției de la 1821, Padeș, Gorj
Padeș (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Gorj

SIRUTA	81095

Reședință	Călugăreni
Componență	Călugăreni Apa Neagră Cerna-Sat Cloșani Motru Sec Orzești Padeș Văieni

Guvernare
- primar al comunei Padeș[*]	Mihăiță-Gabriel Troacă[*]^[1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	389,81 km²

Populație (2021)
- Total	4.632 locuitori
- Densitate	13 loc./km²

Fus orar	UTC+2

Prezență online
GeoNames

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare geografică

Din punct de vedere geografic comuna se desfășoară de-a lungul văii săpate de râul Motru în timp, fiind străbătută de paralela de 45⁰ latitudine nordică și este poziționată în partea de nord-vest a județului Gorj, având granițe cu:

județul Mehedinți în vest;
județul Caraș-Severin în nord-vest;
județul Hunedoara în nord;
județul Valcea în est și județul Dolj în sud.

Relieful

A luat naștere în urma proceselor tectonice care au dus la transformarea întregii suprafețe terestre precum și în urma retragerii apelor Mării Tethys. Un aport important la actualele forme de relief revine râurilor Motru și Motru Sec, împreuna cu afluenții lor, care de-a lungul timpului au sculptat în șisturile cristaline și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului.

Formele de relief

văi: Valea Motrului, Valea Motru Sec, Valea Târnicioara, Valea Seacă, Valea Gorganului, Valea Pietrei, Valea Dobrota, Valea Capra, Ogașul Fântânii;
dealuri: Dridu (405 m), Măgura (496 m), Păroasa (640 m), Ruget (656 m), Cornetul Satului (374-682 m);
munți: Vârful Gorganu (1040 m), Vârful Piatra Mică (1125 m), Vârful Piatra Cloșani (1421 m).

Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de ani). Relieful carstic este reprezentat atât prin forme de exocarst (lapiezuri, doline, uvale, ponoare, sohodoale) cât și de endocarst (peșteri, avene). Dintre numeroasele peșteri prezente în zona cele mai cunoscute sunt: Peștera Cloșani (1100 m), Peștera Lazului (3000 m), Peștera Martel (4000 m), Peștera-Aven Cioaca cu Brebenei și Peștera-Aven 2 din Sohodoalele Mici (Peștera lui Arion Arjocu).

Rețeaua hidrografică

Atât comuna cât și arealul aferent acesteia sunt situate în bazinul râului Motru. Principalul tributar al râului Motru este râul Motru Sec care are o lungime de 17 km, o suprafață a bazinului hidrografic de 81 km² și o altitudine medie a bazinului de 725 m. Afluenții râului Motru Sec sunt: Capra, Dobrota, Valea Pietrei, Merișor, Gorganu, Valea Seacă, Târnicioara și Lupșa. Un aport important de apă este adus de rețeaua hidrografică subterană în perioadele excedentare.

Clima

Așezarea comunei într-o zona de vale, împrejmuită de înălțimi al căror ecart variază intre 496 m (Vârful Măgura) și 1421 m (Vârful Piatra Cloșani) a dus la imprimarea unui climat de adăpost al zonei. O altă caracteristică o reprezintă influețtele maselor de aer sudice și sud-vestice, influențe ce se resimt în flora și fauna zonei. Cu alte cuvinte, climatul zonei este unul temperat continental cu influențe submediteraneene, caracterizat prin temperaturi medii anuale intre 6-10⁰ C și precipitații cuprinse intre 500-700 mm/an (mai mari în zonele înalte).

Flora

În comună, flora este constituită în general din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor.

Fauna

În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se întâlnesc și animale sălbatice, precum: ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, porcul mistreț, șarpele, liliacul etc. Influențele climatice de tip submediteraneean au facilitat prezența în zonă a unor animale endemice precum: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat și chiar scorpionul. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de păstrav, mrean, clean.

Turism

Satele se desfășoară de-a lungul cursului râului Motru, iar Cerna-Sat pe cheile râului Cerna la o distanță destul de mare de centrul comunei. Așezarea este submontană, beneficiind de o climă temperat-mediteraneană și de un potențial turistic deosebit, însă foarte puțin exploatat.

Obiective turistice

rezervația specială Parcul Național Domogled - Valea Cernei;
rezervațiile de munte — Cheile Motru Sec, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Valea Lupșei, Piatra Mică, Piatra Cloșanilor;
rezervațiile speologice — Peștera Cloșani, Peștera-Aven Cioaca cu Brebenei, Peștera Lazului, Peștera Martel, Peștera-Aven 2 din Sohodoalele Mici (Peștera lui Arion Arjocu);
Pădurea Gorganu din zona satului Motru Sec;
situl arheologic „La Morminți”;
obiective turistice antropice — Lacul Valea lui Iovan aflat pe râul Cerna, în Cerna-Sat, Lacul Valea Mare aflat pe râul Motru, în Cloșani, Monumentul Revoluției de la 1821 din Padeș, situat în Câmpia Soarelui, Biserica de Lemn a lui Tudor Vladimirescu din Cloșani, Biserica Satului din Cloșani, Conacul Boierului Palade din Motru Sec, Casele Generalului Angelescu din Motru Sec, Podul de Piatră din Motru Sec, Varnița lu' Toi din Motru Sec, Moara de la Buza Plaiului din Cloșani.

Demografie

Componența etnică a comunei Padeș

Români (94,86%)

Alte etnii (0,06%)

Necunoscută (5,07%)

Componența confesională a comunei Padeș

Ortodocși (93,26%)

Alte religii (1,47%)

Necunoscută (5,27%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Padeș se ridică la 4.632 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.800 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,86%), iar pentru 5,07% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,26%), iar pentru 5,27% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Padeș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Mihăiță-Gabriel Troacă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Național Liberal	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Padeș, Gorj”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Vezi și

Bibliografie

Dan Ghinea „Enciclopedia geografică a României”, vol 1, București, 1996, Editura Enciclopedică

Lectură suplimentară

Monografia comunei Padeș, Constantin Morega, Niță Argintaru, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2005
Monografia comunei Padeș - istoria unei așezări, Claudia Bordînc, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010

Legături externe

[0061e0f5bc3de5661a1d1731ad866937-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[edrc_2002-2] „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Padeș, Gorj”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]