Comuna Smârdan, Galați
Smârdan este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Cișmele, Mihail Kogălniceanu și Smârdan (reședința).
| Smârdan | |
| — comună — | |
 Smârdan (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°32′24″N 27°55′13″E / 45.540133°N 27.920358°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Județul Galați |
| SIRUTA | 77224 |
| Reședință | Smârdan |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Silviu Zinica[*][3] ( USR, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 131,57 km² |
| Altitudine | 16 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▲ 4810 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 807275 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
  | |
|
|
|
Modifică date / text  | |
Istoria Comunei Smârdan Modificare
Satul Smârdan a fost constituit în preajma anului 1887, pe vechea moșie a satului Corlățești, atestat la 12 mai 1546. Satul Corlățești, care mai exista în 1665, ajunge, prin moștenire, în stăpânirea Ilenei Movilă, soția cronicarului Miron Costin; apoi va rămâne doar o moșie, menționată în documente în perioada 1741-1742. Alte mențiuni, mai târzii, sunt din 1840 și 1856. Încă din anul 1837, moșia este numită Gheboasa, ca și pârâul care-i era hotar în partea de răsărit. Numele actual al comunei Smârdan evocă ocuparea de către trupele române, în timpul războiului pentru independență, a localității Smârdan, punct important în sistemul de apărare otoman. Întâia denumire, Corlățești, provine de la apelativul de origine maghiară „ corla" , care însemna " adăpost primitiv pentru vite", "colibă mică păstorească". Toponimul Corlățești poate fi deci, un argument pentru existența către sfârșitul secolului XV, a unui drum al transhumanței transilvănene către Balta Brateșului. Cișmele este un sat atestat în 1812, ca moșie a Mănăstirii Precista din Galați. La 15 august 1825 era unită cu „Moșia Dracii", ulterior fiind numită Drăculești. Toponimul Dracea sau Drăculești este de origine onomastică. Dumitrache Dracea, pârcălab de Galați, care a judecat la 22 aprilie 1665 o pricină pentru satul Șendreni, a cumpărat o parte din moșia care i-a purtat numele. Numele satului Cișmele provine de la cuvântul de origine turcă cișmea, fântână zidită la suprafață. Mihail Kolgălniceanu este un sat înființat în 1907 pe moșia comunei Cișmele. Denumirea se justifică prin interesul pe care omul politic, l-a manifestat pentru orașul Galați și zona înconjurătoare, deosebit de importante fiind intervențiile făcute în cadrul Corpurilor Legiuitoare, după 15 iunie 1847, și anume modificarea tarifului vamal, prin desființarea regimului de porto-franco.
Conform recensământului din 2011, comuna Smârdan are o populație de 4810 locuitori.[2]
Demografie Modificare
Componența etnică a comunei Smârdan
Români (95,09%)
Necunoscută (4,9%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Smârdan
Ortodocși (91,85%)
Penticostali (2,37%)
Necunoscută (4,9%)
Altă religie (0,87%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Smârdan se ridică la 4.810 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.990 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,09%). Pentru 4,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,85%), cu o minoritate de penticostali (2,37%). Pentru 4,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație Modificare
Comuna Smârdan este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Silviu Zinica[*], de la Uniunea Salvați România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Uniunea Salvați România | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||
Note Modificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .