Deschide meniul principal

Comuna Surdila-Greci, Brăila

comună în județul Brăila, România
Surdila-Greci
—  Comună  —
Surdila-Greci
Surdila-Greci
Surdila-Greci se află în România
Surdila-Greci
Surdila-Greci
Surdila-Greci (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°3′15″N 27°15′14″E45°3′15″N 27°15′14″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Braila.svg Brăila

SIRUTA42771

ReședințăSurdila-Greci
Componență

Guvernare
 - PrimarIonel Meiroșu[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1505 locuitori
 - Recensământul anterior, 20021.651 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal817160

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Surdila-Greci este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Brateșu Vechi, Făurei-Sat, Horia și Surdila-Greci (reședința).

AșezareModificare

Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Buzău și la vest de orașul Făurei. Este traversată de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Surdila-Greci, din această șosea se ramifică scurtul drum județean DJ203A, care duce în centrul orașului Făurei, precum și șoseaua județeană DJ203N, care duce la Rușețu (județul Buzău) și apoi înapoi în județul Brăila la Ulmu. Lângă satul Brateșu Vechi, DN2B se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre nord-est către Jirlău și Valea Râmnicului (ultima în județul Buzău) și spre sud și sud-est către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21).

Prin comună trece și calea ferată Buzău–Brăila, pe care este deservită de halta Baza IFF.

DemografieModificare




 

Componența etnică a comunei Surdila-Greci

     Români (96,41%)

     Necunoscută (3,52%)

     Altă etnie (0,06%)




 

Componența confesională a comunei Surdila-Greci

     Ortodocși (96,47%)

     Necunoscută (3,52%)

     Altă religie (0%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Surdila-Greci se ridică la 1.505 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.651 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,41%). Pentru 3,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,48%). Pentru 3,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrațieModificare

Comuna Surdila-Greci este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ionel Meiroșu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat2         

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ianca a județului Brăila și era compusă din satele Surdila-Greci, Vizireni, Făurei și Gara Făurei,[7] cu o populație totală de 1264 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1858, și o moară cu aburi.[8]

În 1925, comuna avea aceeași componență, 2013 locuitori și era reședința plășii Călmățui din același județ.[9]

Din cauza evoluției puternice datorată faptului că a devenit nod feroviar pe liniile București-Ploiești-Galați și Fetești-Tecuci, satele Făurei și Vizireni s-au desprins din comună și au format comuna Făurei, devenită ulterior și oraș. Tot în aceeași perioadă este atestată pe teritoriul actual al comunei Surdila-Greci și comuna Ion I.C. Brătianu, formată din satele Brateșu Nou, Brateșu Vechi, Ion I.C. Brătianu și Nisipurile.[10] În 1950, comuna Surdila-Greci a fost inclusă în raionul Făurei al regiunii Galați, și a primit și satele fostei comune Ion I.C. Brătianu.

În 1968, ea a devenit comună suburbană subordonată orașului Făurei din județul Brăila,[11][12] statut pe care l-a avut până în 1989, când comunele suburbane au fost resubordonate județului.[13]

Monumente istoriceModificare

Singurul obiectiv din comuna Surdila-Greci inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este Monumentul Eroilor din Războiul Român de Independență și din Primul Război Mondial, aflat în fața primăriei din satul Surdila-Greci. El este clasificat ca monument memorial sau funerar.

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ianca, plasă” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 15–16. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Surdila-Greci, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 500. 
  9. ^ „Comuna Surdila-Greci în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 72,74. . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1989”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .