Comuna Tănăsoaia, Vrancea
Tănăsoaia (în trecut, Valea Rea și Galbeni) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Călimăneasa, Costișa, Costișa de Sus, Covrag, Feldioara, Galbeni, Nănești, Tănăsoaia (reședința), Vladnicu de Jos și Vladnicu de Sus.
| Tănăsoaia | |
| — comună — | |
  Tănăsoaia Tănăsoaia (România) | |
| Coordonate: 46°6′22″N 27°23′26″E / 46.10611°N 27.39056°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| Reședință | Tănăsoaia |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Tănăsoaia[*] | Romeo Vulpe[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 45 km² |
| Altitudine | 95 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.812 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 627335[3] |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Așezare modificare
Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Galați, în valea râului Zeletin, fiind străbătută în zona de vest și de emisarul acestuia, râul Berheci. Este străbătută pe direcția nord-sud de două șosele județene: DJ241 o leagă spre sud în județul Galați de Gohor (unde se termină în DN24); și spre nord de Boghești și mai departe în județul Bacău de Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A), Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului; DJ241A o leagă spre sud în județul Galați de Gohor, și spre nord de Corbița și mai departe în județul Bacău de Dealu Morii, Vultureni, Oncești și Izvoru Berheciului.[4]
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Tănăsoaia
Români (92,05%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (7,95%)
Componența confesională a comunei Tănăsoaia
Ortodocși (91,72%)
Alte religii (0,11%)
Necunoscută (8,17%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tănăsoaia se ridică la 1.812 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.972 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), iar pentru 7,95% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,72%), iar pentru 8,17% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație modificare
Comuna Tănăsoaia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romeo Vulpe[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | |||||||
Istorie modificare
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Valea Rea, făcea parte din plasa Zeletinul a județului Tecuci și avea în compunere satele Călimăneasa, Covragu, Galbenu, Nănești, Sălcuța, Valea Rea și Vladnicu, cu o populație de 1621 de locuitori. În comună funcționau cinci biserici și două școli mixte.[9] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Podu Turcului a aceluiași județ, având 2685 de locuitori în aceleași sate.[10] În 1931, zona a fost ușor reorganizată, comuna luând numele de Galbeni și rămânând cu satele Călimăneasa, Galbeni, Nănești, Valea Rea de Jos, Valea Rea de Sus și Vladnic, după ce satul Covragu a fost transferat comunei Brăhășești, iar satul Sălcuța — comunei Corbița.[11]
În 1950, comuna a fost arondată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În timp, satul nou apărut Tănăsoaia a devenit reședința comunei, iar comuna a luat numele lui. În 1964, satele Valea Rea de Jos și Valea Rea de Sus și-au schimbat denumirea în Costișa, respectiv Costișa de Sus.[12] Comuna Tănăsoaia a fost transferată în 1968 la județul Vrancea, și de atunci are alcătuirea actuală.[13][14]
Monumente istorice modificare
Două obiective din comuna Tănăsoaia sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură — biserica de lemn „Intrarea în Biserică”, datând din 1776 din centrul satului Nănești. Celălalt, monumentul eroilor din Primul Război Mondial din satul Tănăsoaia, ridicat în 1929 în fața bisericii din sat, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Personalități născute aici modificare
- Dorinel Umbrărescu (n. 1961), om de afaceri, care deține mai multe firme și care a înființat Banca Română de Credite și Investiții.
- col.(r) Frățiman Ion (n.1962), ofițer MApN, comandant al CMJ Brăila, și al CMZ Constanța, de unde a ieșit la pensie.
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ https://coduripostaleok.ro/cod-postal-627335 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Google Maps – Comuna Tănăsoaia, Vrancea (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Rea, com. rur., pl. Zeletinul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 715.
- ^ „Comuna Valea Rea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 403–404. .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .