Comuna Tisău, Buzău

Tisău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărbuncești, Grăjdana, Haleș, Izvoranu, Izvoru (reședința), Leiculești, Pădurenii, Salcia, Strezeni, Tisău și Valea Sălciilor.

Coordonate: 45°10′N 26°31′E ({{PAGENAME}}) / 45.167°N 26.517°E
Tisău
— comună —

Tisău Tisău (România) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Buzău

SIRUTA	49643

Reședință	Izvoru
Componență	Izvoru Bărbuncești Grăjdana Haleș Izvoranu Leiculești Pădurenii Salcia Strezeni Tisău Valea Sălciilor

Guvernare
- primar al comunei Tisău[*]	Cristian-Ionel Mihai[*]^[1] (PNL, 2016)

Suprafață
- Total	9,889 km²
Altitudine	206 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	4.314 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	127610

Prezență online
site web oficial GeoNames

Poziția localității Tisău Poziția localității Tisău
Modifică date / text

Așezare

Ea se află în vestul județului, în Subcarpații de Curbură, într-o zonă împădurită ce se întinde pe aproape toată depresiunea Nișcov, fiind încadrată la nord de dealul Ciolanu și la sud de dealul Istrița. Principala cale de acces în comună este șoseaua județeană DJ100H, care o leagă spre est de Vernești (unde se termină în DN10) și spre sud-vest de Mizil (județul Prahova). DJ100H are, în satele Haleș și Izvoru, o porțiune comună cu șoseaua județeană DJ203G, care duce spre nord la mănăstirea Ciolanu și mai departe, peste dealul Ciolanu, la Măgura (unde se termină în DN10), și spre sud peste dealul Istrița la Merei, Stâlpu (unde se intersectează cu DN1B) și Costești (unde se termină în DN2).^[2]

Demografie

Componența etnică a comunei Tisău

Români (94,46%)

Alte etnii (0,39%)

Necunoscută (5,15%)

Componența confesională a comunei Tisău

Ortodocși (94,11%)

Alte religii (0,42%)

Necunoscută (5,47%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tisău se ridică la 4.314 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.704 locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,46%), iar pentru 5,15% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,11%), iar pentru 5,47% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Tisău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Cristian-Ionel Mihai[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	9
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Istorie

Deși reședința sa este satul Izvoru, comuna poartă numele satului Tisău din motive istorice, acesta fiind cel mai vechi sat al comunei și este în continuare de referință pentru întreaga zonă. Pe lângă satul Tisău, în zona depresiunii Nișcov se aflau la începutul secolului al XIX-lea și satele Haleș și Linia-Ciolanul. La începutul secolului al XX-lea, comuna făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău și era formată din cătunele: Glodul, Haleș, Leiculești, Linia-Ciolanu, Pisculeni, Tisău, Sf. Gheorghe-Nou, Strejeni, Valea Caprei și Valea Rea, având o populație totală de 2650 de locuitori. În comună funcționau 6 mori, un făcău, o școală în Valea Rea și 7 biserici ortodoxe (inclusiv cele ale schiturilor Cetățuia și Ciolanu și mănăstirea Bradu).^[7] Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei Tisău mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grăjdana. Aceasta era formată din cătunele Bărbuncești, Boru, Grăjdana, Izvoru, Lunceni, Miluiți și Salcia, având o populație totală de 1540 de locuitori ce trăiau în 360 de case. În comuna Grăjdana funcționau pe atunci o școală cu 63 de elevi (dintre care 3 fete) la Lunceni și 4 biserici.^[8]

În 1925, comunele Tisău și Grăjdana erau consemnate în Anuarul Socec ca făcând parte din plasa Nișcov a aceluiași județ, în aceeași componență și cu o populație respectivă de 3112 locuitori (Tisău) și 2100 de locuitori (Grăjdana).^[9]^[10]

În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Tisău a schimbat mai multe denumiri, între care Valea Rea și (începând cu 1964) Pădurenii. Tot în 1964, satele Linia Ciolanului și Valea Rea au luat numele de Izvoru, respectiv Pădureni.^[11] Structura actuală a comunei este cea înregistrată la 1968, când s-a stabilit actuala organizare administrativă a României și s-a reînființat județul Buzău. Tot atunci, comuna Pădureni a revenit la numelde de Tisău, iar satele sus-menționate ale comunei au fost desființate și comasate cu satele Pădureni, Tisău și Strezeni; satul Boru a fost inclus în satul Valea Salciilor și satul Lunceni a fost inclus în satul Grăjdana.^[12]^[13]

Monumente istorice

Biserica „Sfinții Petru și Pavel” de la mănăstirea Ciolanu, monument de arhitectură de interes local de lângă satul Haleș, comuna Tisău.

În comuna Tisău, lângă satul Haleș, se află fosta mănăstire Bradu, monument istoric de arhitectură de interes național, construită în secolele al XVI-lea–al XVII-lea, mănăstire al cărui ansamblu este format din biserica „Sfântul Dumitru” (construită în 1632), ruinele casei domnești, zidul de incintă cu turnuri și chiliile.

În rest, în comună mai există alte cinci obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes național, toate ca monumente de arhitectură. Tot lângă satul Haleș, pe dealul Ciolanu, se află mănăstirea Ciolanu, datând din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea, cuprinzând biserica veche „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVI-lea), biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1828) și locuințele monahale din secolul al XIX-lea. Tot la Haleș, pe „Muchia Cetățuia”, este biserica „Schimbarea la Față”, datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea. Pe listă mai sunt incluse biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVI-lea) din satul Izvoranu, ruinele unei biserici de secol al XVII-lea din satul Grăjdana (aflată în zona fostului sat Lunceni), și mănăstirea Barbu din Leiculești, ridicată la 1668, complexul ei cuprinzând biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”, stăreția, arhondaricul și turnul clopotniță.

Personalități născute aici

Traian Ionescu-Nișcov (1898 - 1989), filolog, cercetător literar;
Alexandru Drăghici (1913 - 1993), politician comunist, torționar al Securității

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ Google Maps – Comuna Tisău, Buzău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 13 martie 2014.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tisăul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 601.
^ Lahovari, George Ioan (1900). „Grăjdana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 627–628.
^ „Comuna Tisău în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2012.
^ „Comuna Grăjdana în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2012.
^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 31 octombrie 2012.
^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 29 februarie 2012.
^ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 20 aprilie 2012.

Lectură suplimentară

Monografia comunei Tisău cu implicații asupra obiectivelor turistice, Valeria Mocanu, Editura [s.n.], Buzău, 2011

[ed8e9f874c7e7fc316350343b74472f6-1] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[2] Google Maps – Comuna Tisău, Buzău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 13 martie 2014.

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[Lahovari-sat-7] Lahovari, George Ioan (1902). „Tisăul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 601.

[8] Lahovari, George Ioan (1900). „Grăjdana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 627–628.

[9] „Comuna Tisău în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2012.

[10] „Comuna Grăjdana în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2012.

[11] „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 31 octombrie 2012.

[12] „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 29 februarie 2012.

[13] „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 20 aprilie 2012.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]