Comuna Vârteșcoiu, Vrancea

comună din județul Vrancea, România

Vârteșcoiu este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Beciu, Faraoanele, Olteni, Pietroasa, Râmniceanca și Vârteșcoiu (reședința).

Vârteșcoiu
—  comună  —
Vârteșcoiu se află în România
Vârteșcoiu
Vârteșcoiu
Vârteșcoiu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°44′0″N 27°5′0″E ({{PAGENAME}}) / 45.73333°N 27.08333°E

Țară România
Județ Vrancea


ReședințăVârteșcoiu
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Vârteșcoiu[*]Viorel Mârza[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total25 km²
Altitudine122 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.421 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal627405

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Așezare geografică modificare

Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Milcov, la ieșirea sa dintre dealuri.

Istorie modificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Rotărești, Vîrteșcoiu, Olteni și Beciu, cu o populație de 1565 de locuitori. În comună erau trei biserici (la Rotărești– din 1868; la Olteni– din 1860; și la Vârteșcoiu o biserică veche, fost schit de călugări), și o școală mixtă fondată în 1881.[3] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Faraoanele, cu satele Faraoanele și Pietroasa, având 793 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 53 de elevi (dintre care o fată).[4]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cotești a aceluiași județ, având aceeași alcătuire. Comuna Vârteșcoiu avea 1717 locuitori,[5] iar comuna Faraoanele — 1074.[6] Satul Râmniceanca a apărut în comuna Vîrteșcoiu odată cu regruparea comunelor rurale din 1931.[7]

În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Faraoanele a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Vârteșcoiu și satul Rotărești desființat și comasat cu satul Vîrteșcoiu.[8][9]

Demografie modificare




 

Componența etnică a comunei Vârteșcoiu

     Români (94,48%)

     Alte etnii (0,06%)

     Necunoscută (5,47%)




 

Componența confesională a comunei Vârteșcoiu

     Ortodocși (93,39%)

     Alte religii (0,85%)

     Necunoscută (5,76%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vârteșcoiu se ridică la 3.421 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.151 de locuitori.[10] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,48%), iar pentru 5,47% nu se cunoaște apartenența etnică.[11] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,39%), iar pentru 5,76% nu se cunoaște apartenența confesională.[12]

Politică și administrație modificare

Comuna Vârteșcoiu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Viorel Mârza[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat11           
Partidul Național Liberal2           

Transport modificare

Este traversată de șoselele județene DJ205B și DJ205C. Ambele o leagă spre nord de Broșteni. Primul duce spre sud la Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud-est la Cârligele și Golești (unde se intersectează cu același DN2) și mai departe la Slobozia Ciorăști. La Râmniceanca, din DJ205B se ramifică DJ205S, o altă șosea județeană care se intersectează la Vârteșcoiu cu DJ205C și duce mai departe spre est la Câmpineanca și Focșani (unde se termină în DN2D).

Educație modificare

În comună funcționează 2 gradinite și 2 școli.

Monumente istorice modificare

Șase obiective din comuna Vîrteșcoiu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice — situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa–IIb) și din Epoca Medievală (secolele al XII-lea–al XIII-lea); ultimul sit, cel din dealul Titila de la Vârteșcoiu cuprinde vestigiile unei așezări cu necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n. aparținând culturii carpice, precum și o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) atribuită culturii Cerneahov.

Al șaselea monument istoric, monumentul eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878), ridicat în incinta școlii din satul Vârteșcoiu în anul 1909, este clasificat ca monument memorial sau funerar.

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Lahovari, George Ioan (). „Vîrtișcoiul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 763. 
  4. ^ Lahovari, George Ioan (). „Faraoanele, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 324. 
  5. ^ „Comuna Vârteșcoiu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  6. ^ „Comuna Faraoanele în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  7. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 210,214. . 
  8. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  12. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  13. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .