Comuna Zăvoi, Caraș-Severin
Zăvoi este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele 23 August, Măgura, Măru, Poiana Mărului, Valea Bistrei, Voislova și Zăvoi (reședința).
| Zăvoi | |
| — comună — | |
.jpg) Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din satul Măru (monument istoric) | |
 Zăvoi (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°23′52″N 22°30′53″E / 45.3978654°N 22.5145937°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Caraș-Severin |
| Atestare documentară | 1430 |
| Reședință | Zăvoi |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Iustin-Doru Cîrdei[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 396 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.514 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 327435 |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Istoric modificare
Aici s-au descoperit, în 2009, ruinele unui palat care se presupune că a fost ridicat de legionarii romani pentru împaratul Traian în anul 101.
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Zăvoi
Români (84,72%)
Romi (4,72%)
Alte etnii (0,14%)
Necunoscută (10,42%)
Componența confesională a comunei Zăvoi
Ortodocși (78,94%)
Penticostali (6,66%)
Baptiști (2,59%)
Alte religii (1,11%)
Necunoscută (10,7%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Zăvoi se ridică la 3.514 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.946 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,72%), cu o minoritate de romi (4,72%), iar pentru 10,42% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,94%), cu minorități de penticostali (6,66%) și baptiști (2,59%), iar pentru 10,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație modificare
Comuna Zăvoi este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Iustin-Doru Cîrdei[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
| Partidul PRO România | 3 | ||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||||
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și modificare
Legături externe modificare
- Palatul împăratului Traian de la Zăvoi Arhivat în , la Wayback Machine.
- Palatul lui Traian de la Zăvoi Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- Administrația Sitului Natura 2000 Munții Țarcu
- Activitate culturala si societate Arhivat în , la Wayback Machine.
